ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2056/2003

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor dosarului,

constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la 12

iulie 2002, reclamantul P.G. a solicitat ca în contradictoriu cu pârâtul

Ministerul Apărării Naționale. să i se recunoască statutul de veteran de

război. în condițiile Legii nr. 44/1994 și să i se acorde drepturile care i se

cuvin în această calitate.

Prin sentința civilă nr. 430 din 16

octombrie 2002, Curtea de Apel Cluj, secția comercială și de contencios

administrativ, a admis acțiunea și a obligat pârâtul să recunoască

reclamantului, calitatea de veteran de război conform Legii nr. 44/1994.

Hotărând astfel, instanța de fond a

avut în vedere că statutul de veteran de război a fost recunoscut reclamantului

în baza Hotărârii nr. 875/1963 pentru constituirea Comitetului Național al

Veteranilor din Războiul Antifascist, act normativ emis de Consiliul de

Miniștri al R.P.R. Față de acest act normativ și de împrejurările în care

reclamantul a participat ca voluntar la Războiul Antifascist și pentru care i-a

fost eliberată legitimația de veteran de război nr. 227.467 din 9 mai 1965,

instanța de fond a considerat întemeiată acțiunea formulată pentru

recunoașterea și acordarea drepturilor prevăzute de Legea nr. 44/1994.

Împotriva acestei sentințe și în

termen legal, a declarat recurs pârâtul Ministerul Apărării Naționale,

solicitând casarea hotărârii în baza art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

Recurentul a susținut că instanța de

fond a aplicat greșit dispozițiile art. 5 din Legea nr. 44/1994, pentru că nu

au existat documente care să ateste participarea intimatului pe front și nici

nu s-a solicitat Centrului Militar Județean să reconstitue înscrisuri distruse

care atestau o asemenea participare.

În cel de-al doilea motiv de casare,

recurentul a arătat că legitimația de veteran de război eliberată intimatului

în anul 1965, nu dovedește îndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 1 lit. d)

din Legea nr. 44/1994, întrucât intimatul nu a făcut parte din „unități sau

formațiuni constituite, recunoscute ca atare de către Marele Stat Major”.

Recursul este nefondat și va fi

respins pentru următoarele considerente:

Conform art. 5 alin. (1) din Legea

nr. 44/1994, republicată, calitatea de veteran de război se stabilește de către

Ministerul Apărării Naționale, pe baza datelor din livretul militar ori, în

lipsa acestora, pe bază de acte oficiale eliberate de către organele stabilite

de acest minister.

Instanța de fond a aplicat corect

aceste prevederi legale, întrucât intimatul a prezentat documente oficiale

eliberate de autoritatea competentă potrivit H.C.M. nr. 875/1963, să ateste la

data întocmirii lor, participarea la Războiul Antifascist.

De altfel, recurentul a confirmat

această situație pentru că a eliberat la data de 20 februarie 2003 legitimație

de veteran de război pe numele intimatului.

Cel de-al doilea motiv de recurs,

privind aplicarea greșită a art. 1 lit. d) din Legea nr. 44/1944, republicată,

este, de asemenea, nefondat. Cu adresa CR 85 din 22 ianuarie 2003 , depusă ca

act nou în recurs, Serviciul Arhive și Documentare Militară a atestat că din

documentele de arhivă rezultă desfășurarea de operațiuni militare în Zona

Moisei, în perioada august - septembrie 1944 și acțiuni voluntare ale

locuitorilor, fără însă a fi consemnate numele celor care au participat la

aceste evenimente.

În consecință, nefiind motive de

casare a hotărârii atacate, Curtea va respinge ca nefondat prezentul recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de

Ministerul Apărării Naționale împotriva sentinței civile nr. 430 din 16

octombrie 2003 a Curții de Apel Cluj, secția comercială și de contencios

administrativ, ca nefondat.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 28 mai 2003.