ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 570/2003

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor dosarului,

constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la 8

martie 2001, reclamanta P.N. a solicitat anularea deciziei nr. 1066 din 3

ianuarie 2001, emisă de pârâta Direcția Muncă și Solidaritate Socială a

județului Brașov și obligarea pârâtei să-i recalculeze drepturile de pensie,

prin luarea în considerare a vechimii în muncă, dovedite cu adeverința nr. 87

din 28 februarie 2001, întocmită de Cooperativa de Credit B.P.O.

În motivarea acțiunii, reclamanta a

arătat că pârâta a refuzat să-i recalculeze drepturile de pensie, prin

adăugarea timpului lucrat după pensionare, deși a dovedit c, la stabilirea

pensiei inițiale, a lucrat o perioadă de minim 5 ani.

Curtea de Apel Brașov a respins

acțiunea, prin sentința nr. 87/F din 27 aprilie 2001, reținând că de pârâta a

revizuit din oficiu decizia de pensionare a reclamantei și a emis o nouă

decizie, nr. 117.045 din 12 septembrie 2000, în care au fost recalculate

drepturile de pensie, prin adăugarea la vechimea în muncă, a perioadei de 4

ani, 11 luni și 29 zile, lucrată în grupa a III-a de muncă, după data

pensionării.

Recursul declarat de reclamantă

împotriva acestei sentințe a fost admis prin decizia nr. 960 din 12 martie

2002, pronunțată de Curtea Supremă de Justiție, secția de contencios

administrativ. Instanța de recurs a casat hotărârea atacată și a trimis cauza

spre rejudecare, la aceieași instanță, reținând că nu a fost verificată

apărarea reclamantei, privind perioada efectiv lucrată după pensionare și

adăugarea la vechimea în muncă, a celor 15 zile lucrate la B.P..

În fond după casare, Curtea de Apel

Brașov, secția comercială și de contencios administrativ, a pronunțat sentința

nr. 60/F din 11 iunie 2002, prin care a admis acțiunea, a anulat decizia nr.

1066 din 3 ianuarie 2001, emisă de pârâtă și a obligat pârâta să recalculeze

pensia cuvenită reclamantei, pentru perioada de 5 ani, lucrată după pensionare.

Pentru a hotărî astfel, instanța de

fond a reținut că potrivit art. 62

1

alin. (3) din Legea nr. 3/1977,

reclamanta are dreptul la recalcularea pensiei, pentru că a îndeplinit condiția

de a fi lucrat o perioadă de minimum 5 ani după pensionare, iar această

recalculare nu s-a efectuat prin revizuirea din oficiu a deciziei de pensie,

invocată în apărare de pârâtă.

Împotriva acestei sentințe și în

termen legal, a declarat recurs, pârâta Casa Județeană de Pensii Brașov și a

solicitat casarea hotărârii, în baza art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ.

Recurenta a susținut că recalcularea

drepturilor de pensie ale intimatei a fost dispusă de instanța de fond, cu

încălcarea dispozițiilor art. 62

1

alin. (3) din Legea nr. 3/1977,

care prevăd că recalcularea prin modificarea bazei de calcul a pensiei, se

poate face o singură dată, după cel puțin 5 ani de la încetarea activității,

iar intimata nu îndeplinea această condiție la data revizuirii deciziei de

pensie. De asemenea, recurenta a arătat că adeverința nr. 87 fin 28 februarie

2001 a fost greșit luată în calculul vechimii în muncă a intimatei, deși nu a

fost depusă la dosarul de pensie, la data cererii de recalculare.

Recursul este nefondat și urmează să

fie respins pentru următoarele considerente:

Prin decizia nr. 117.045 din 10

noiembrie 1999, Oficiul Pensii de Stat Brașov a recalculat drepturile de pensie

cuvenite intimatei, stabilind o vechime totală în muncă de 46 ani și 3 luni,

prin adăugarea timpului lucrat după pensionare, respectiv 4 ani, 11 luni și 29

de zile în grupa a III-a de muncă.

Conform art. 62

1

alin. (3) din Legea nr.

3/1977, această recalculare s-a efectuat, avându-se în vedere baza de calcul

folosită la stabilirea inițială a pensiei, prin adăugarea timpului lucrat după

pensionare.

Instanța de fond a constatat corect

că acțiunea intimatei-reclamante s-a întemeiat pe dispozițiile art. 62

1

alin. (2) din Legea nr. 3/1977, care prevăd dreptul la recalcularea pensiei,

prin folosirea ca bază de calcul, fie a salariului avut în vedere la stabilirea

inițială a pensiei, fie a salariilor realizate în ultimii 5 ani de activitate.

Intimata nu a beneficiat de

recalcularea pensiei prin modificarea bazei de calcul folosită la stabilirea

inițială a pensiei și această recalculare a fost greșit asimilată de recurentă,

cu adăugarea timpului lucrat după pensionare, considerând că instanța de fond a

dispus nelegal o nouă recalculare.

Dispozițiile art. 62

1

alin. (3) din Legea nr. 3/1977, care prevăd că recalcularea pensiei se poate

face o singură dată la încetarea activității, au fost corect interpretate de

instanța de fond, reținându-se că acestea au ca obiect recalcularea prin

modificarea bazei de calcul pentru pensionarii care au lucrat după stabilirea

pensiei, o perioadă de cel puțin 5 ani.

De asemenea, instanța de fond a

stabilit judicios că intimata este în drept să beneficieze de recalcularea

pensiei, prin modificarea bazei de calcul, pentru că a dovedit îndeplinirea

condiției prevăzute de art. 62

1

alin. (2) din Legea nr. 3/1977, în

sensul că după pensionare a lucrat o perioadă de cel puțin 5 ani, dovedită cu

înscrisurile depuse la dosarul cauzei.

Împrejurarea că la calculul

perioadei efectiv lucrate de intimată după pensionare, a fost avută în vedere

și adeverința nr. 87 din 28 februarie 2001, este lipsită de relevanță, întrucât

actul respectiv și perioada la care se referă, sunt anterioare formulării

acțiunii în justiție, iar situația de fapt astfel dovedită nu a fost contestată

de recurentă

Față de considerentele expuse și

constatând că potrivit art. 304 și 304

1

C. proc. civ., nu există

motive de casare a hotărârii atacate, Curtea va respinge ca nefondat, prezentul

recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de Casa

Județeană de Pensii Brașov, împotriva sentinței civile nr. 60/F din 11 iunie

2002, a Curții de Apel Brașov, secția comercială și de contencios

administrativ, ca nefondat.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 12 februarie 2003.