ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3685/2003

Asupra conflictului negativ de competență.

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

La data de 7 octombrie 2002, R.C.R. și K.M.C. au

chemat în judecată pe G.S., Comisia de aplicare a Legii nr. 18/1991 din cadrul

primăriei Predeal și Comisia județeană de aplicare a Legii nr. 18/1991 din

cadrul Prefecturii Brașov pentru rectificarea cuprinsului CF 10893 Râșnov

referitor la terenul de 174 stânjeni pătrați, identic cu p.t. nr.7514/8/12,

imobil situat în orașul Predeal, județul Brașov. Totodată, a cerut anularea

certificatului de moștenitor nr. 207 din 13 iulie 2000, emis pe numele

pârâtului G.S.

Acțiunea este întemeiată pe calitatea de

moștenitor a reclamantului după defunctul V.A., dovedită cu certificatul de

moștenitor 5209/1956 din 27 martie 1957 și constatarea că ½ din imobilul

a cărei rectificare tabulară este cerută aparține masei succesorale rămasă după

defunct.

Judecătoria Zărnești, jud. Brașov, prin sentința

civilă nr. 1495 din 3 decembrie 2002, și-a declinat competența în favoarea

Judecătoriei sectorului 1 București, cu motivarea că litigiul, fiind în materie

de moștenire, este, potrivit art. 14 C. proc. civ., de competența instanței

celui din urmă domiciliu al defunctului, respectiv, în speță, al autorilor

părților persoane fizice.

Judecătoria sectorului 1 București, prin

sentința civilă nr. 3530 din 29 mai 2003 și-a declinat competența în favoarea

Judecătoriei Zărnești, jud. Brașov și, în temeiul art. 21 C. proc. civ.,

constatând existența conflictului negativ de competență dintre cele două

judecătorii, a înaintat Curții Supreme de Justiție dosarul cauzei, pentru a

hotărî asupra conflictului. Soluția de declinare a fost întemeiată pe

dispozițiile art. 13 alin. (1) C. proc. civ.

Pentru rezolvarea conflictului de competență

dintre cele două instanțe, urmează a fi avute în vedere următoarele

considerente:

Potrivit art. 17 C. proc. civ. cererile

accesorii și incidentale sunt în căderea instanței competente să judece cererea

principală.

În aplicarea acestui text de lege, este unanim

admis că dacă cererile aflate în raport de accesorialitate sunt de competența

instanțelor judecătorești, trebuie să opereze prorogarea în favoarea instanței

competente să judece cererea principală, chiar dacă s-ar nesocoti norme de

competență materială sau exclusivă, deoarece există un temei juridic și anume

art. 17 C. proc. civ.

În speță, cererea principală, fiind o acțiune

în  rectificare tabulară, are ca scop restabilirea stării tabulare anterioare

schimbării ilegale invocate (

restitutio in integrum)

și corelativ, dar

accesoriu, anularea certificatului de moștenitor emis pe numele pârâtului,

persoană fizică.

Întrucât o asemenea cerere reprezintă o acțiune

reală imobiliară, cade, exclusiv (excepțional) și imperativ, potrivit art. 13

alin. (1) C. proc. civ., în competența instanței în circumscripția căreia se

află imobilele.

Cum această instanță este Judecătoria Zărnești,

județul Brașov, urmează ca regulatorul de competență să fie pronunțat în

favoarea sa.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Stabilește competența de soluționare a pricinii

în favoarea Judecătoriei Zărnești, acțiunea formulată de R.C.R. și K.M.C. în

contradictoriu cu G.S., Comisia de aplicare a Legii nr. 18/1991 – Brașov  și

Primăria Predeal, prin Primar.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 26 septembrie 2003.