ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4080/2003

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor dosarului,

constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la 7

aprilie 2003, reclamanta M.L. a solicitat anularea hotărârii nr. 8468 din 17

martie 2003, emisă de pârâta Casa Județeană de Pensii Cluj, și obligarea

pârâtei să elibereze o nouă hotărâre, prin care să-i acorde drepturile

prevăzute de Legea nr. 189/2000, pentru perioada 3 septembrie 1941 - 6 martie

1945, când a avut statutul de persoană refugiată din motive etnice.

Curtea de Apel Cluj, secția

comercială și de contencios administrativ, a pronunțat sentința civilă nr. 585

din 15 mai 2003, prin care a admis acțiunea, a anulat hotărârea nr. 8468 din 17

martie 2003, emisă de pârâtă și a obligat pârâta să-i acorde reclamantei

drepturile prevăzute de O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000,

pentru perioada 3 septembrie 1941 - 6 martie 1945, cu începere de la data de 1

martie 2003.

Hotărând astfel, instanța de fond a

reținut, pe baza înscrisurilor depuse la dosar, că reclamanta s-a născut în

perioada în care părinții săi erau refugiați, din motive etnice, din

localitatea de domiciliu și a avut calitatea de persoană strămutată, pentru

care este în drept să beneficieze de prevederile art. 1 lit. c) din Legea nr.

189/200.

Împotriva acestei sentințe și în

termen legal, a declarat recurs pârâta Casa Județeană de Pensii Cluj, solicitând

casarea hotărârii ca nelegală și netemeinică.

În primul motiv de casare, recurenta

a arătat că strămutarea în altă localitate, decât cea de domiciliu, a fost

greșit reținută în cazul intimatei care, nefiind născută la data refugierii

părinților săi, nu avea domiciliul într-o localitate de unde să fi fost

strămutată.

Prin cel de-al doilea motiv de

casare, recurenta a susținut că instanța de fond a aplicat greșit dispozițiile

art. 100 C. fam., art. 8 și art. 14 alin. (1) din Decretul nr. 31/1954, care nu

erau în vigoare la data nașterii intimatei.

Recursul este nefondat și urmează să

fie respins pentru următoarele considerente:

Domiciliul legal al minorului este

la părinții săi sau la acela dintre părinți la care locuiește în mod statornic.

Fiind născută după data la care

părinții săi au fost strămutați, din motive etnice, din localitatea de

domiciliu, intimata a fost lipsită de dreptul său la un domiciliu legal, ca

drept personal nepatrimonial din categoria atributelor de identificare a

persoanei.

Strămutarea din motive etnice a

afectat stabilitatea domiciliului pentru întreaga perioadă cât a durat, până la

6 martie 1945, și pentru toți membrii familiei intimatei, refugiați în altă

localitate, în sensul că aceștia nu au mai avut în perioada respectivă o

locuință statornică sau principală. În atare situație, instanța de fond a

apreciat judicios ca fiind aplicabile în cauză dispozițiile Legii nr. 189/2000,

pentru că de la data nașterii sale, 3 septembrie 1941, intimata a avut,

asemenea părinților săi, statutul juridic de refugiat, astfel încât este

nefondată prima critică formulată în recurs.

Cea de-a doua critică este, de

asemenea, nefondată, întrucât drepturile acordate intimatei au fost recunoscute

prin Legea nr. 189/2000 și H.G. nr. 127/2002, iar nu prin aplicarea actelor

normative invocate de recurentă.

Față de considerentele expuse și

constatând că potrivit art. 304 și art. 304

1

C. proc. civ., nu

există motive de casare a hotărârii atacate, Curtea va respinge ca nefondat

prezentul recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de Casa

Județeană de Pensii Cluj, împotriva sentinței civile nr. 585 din 15 mai 2003 a

Curții de Apel Cluj, secția comercială și de contencios administrativ, ca

nefondat.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 21 noiembrie 2003.