ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2599/2003
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2599/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
S-a luat în examinare
recursul declarat de Ministerul de Interne Inspectoratul de Poliție al
Județului Mureș împotriva ordonanței nr.9 din 11 februarie 2002 a Curții de
Apel Târgu Mureș, Comisia de Cercetare a averilor constituită în baza Legii
115/1996.
La apelul nominal s-au prezentat:
intimații-cercetați M.V.și M.M., lipsind recurentul Ministerul de Interne –
Inspectoratul de Poliție al Județului Mureș și intimatul Statul Român, prin
Ministerul Finanțelor Publice.
Procedura
completă.
Nefiind alte chestiuni prealabile
și văzând că s-a solicitat judecarea recursului și în lipsă de către recurent,
Curtea acordă cuvântul părților în dezbaterea recursului cu care a fost
învestită.
Reprezentantul Ministerului Public
pune concluzii de admitere a recursului, de casare a ordonanței nr.9/11
februarie 2002 pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș – Comisia de cercetare
a averilor constituită în baza Legii 115/1996 cu trimiterea cauzei spre
rejudecare în vederea completării probatoriilor.
Intimații-cercetați M.V.și M.M.
având pe rând cuvântul solicită respingerea recursului în temeiul art.312 alin
(1) teza a II-a din C.proc.civ.și menținerea ca legală și temeinică a
ordonanței pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș.
CURTEA,
Asupra
recursului de față;
Din
examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sesizarea întocmită de
Ministerul de Interne sub nr.33316 din 16 octombrie 2001, cu care a învestit,
în temeiul art.9 din Legea 115/1996 privind declararea și controlul averii
demnitarilor, magistraților, funcționarilor publici și a unor persoane cu
funcții de conducere – Comisia din cadrul Curții de Apel Târgu Mureș s-a
solicitat cercetarea averii dobândite de M.V., locotenent colonel din cadrul
Inspectoratului de Poliție al Județului Mureș și de soția acestuia M.M..
Astfel, se arată că cercetatul
M.V.a dobândit o casă de locuit demisol-parter-etaj și teren în suprafață de
1.600 mp. în str.Voinicenilor nr.545 A, două autoturimse, unul marca VW Passat
1,8 AUDI înmatriculat pe numele său și unul înmatriculat pe numele fiului
acestuia M.A.G.student, iar între bunurile dobândite și veniturile realizate
există diferențe apreciabile.
De asemenea, în sesizare se arată
că discrepanțe există și între veniturile reale obținute de soția sa, M.M.,
lucrător comercial (barman) și șef de unitate de alimentație publică, care are
consemnat în ultimul salariu și cartea de muncă suma de 900.000 lei, la
1.06.1999, când s-a pensionat și valoarea totală a materialelor de construcții
necesare ridicării vilei de vacanță.
Prin
ordonanța nr.9 pronunțată la 11 februarie 2002 de Curtea de Apel Târgu Mureș,
Comisia instituită pe baza Legii 115/1996 în dosarul 11/C/2001 s-a dispus,
conform art.14 lit.b din legea menționată clasarea cauzei privind pe cercetații
M.V.și M.M., constatându-se că proveniența bunurilor acestora este justificată.
În
motivarea ordonanței, Comisia a stabilit pe baza înscrisurilor depuse,
declarațiilor cercetaților și expertizei tehnice privind evaluarea materialelor
de construcție și a manoperei referitoare la casa de locuit din
str.Voinicenilor nr.545 A că nu există diferențe vădite între veniturile și
cheltuielile acumulate de cercetați în ultimii 10 ani.
În
acest sens s-a stabilit că veniturile provin din salariul cercetatului M.V. în
perioada 1990-2000 (238.684.118 lei), economiile bănești avute de cercetați în
anul 1990 (150.000 lei), suma de 9.600.000 lei, sulta compensatorie primită de
cercetați de la Ș.V., după un imobil edificat situat în Platoul Cornești –
Târgu Mureș și aflat în indiviziune, acțiuni Azomureș vândute în anul 1996 de
cercetați cu suma de 7.000.000 lei; vânzarea unei garnituri de mobilă cu suma
de 9.500 DM; vânzarea unui apartament situat în Târgu Mureș și bunuri mobile în
valoare de 150.000.000 lei către O.V., salariul soției 21.745.236 lei;
dobândirea de către fiul cercetatului a sumei de 9.000 DM (63.000.000 lei), cu
ocazia absolvirii licelului, în urma unei mese festive la restaurant.
Aceste
venituri au fost cuantificate la valoarea totală de 577.929.354 lei.
De
asemenea au fost justificate și valorile achiziționate precum și cheltuielile
de întreținere (coșul zilnic de întreținere al familiei cercetatului 40% din
salariul soțului ( 95.473.472 lei în ultimii 10 ani), imobilul tip vilă
construit în perioada 1994-2000 cu valoarea tehnică de 198.305.678 lei, care
incorporează materiale, terenul aferent construcției, achiziționat în anul 1994
cu 100.000 lei, autoturism FIAT-UNO cumpărat în 1993 cu 3.000 DM (1.350.000
lei), autoturismul VW Pasat cumpărat în 2000 cu 16.000 DM (160.000.000 lei)
pentru care s-a plătit o taxă vamală de 42.000.000 lei, cheltuieli legate de
organizarea „bologașului” fiului cercetaților, din iunie 1997 (7.500.000 lei).
S-a
mai apreciat de Comisia de cercetare a averilor că, la rândul lor, cercetații
au mai beneficiat în mod continuu de la părinții lor de un ajutor în produse agroalimentare,
ajutor susținut și de statutul cercetatului M.V.care a beneficiat prin natura
profesiei de facilități de hrană și echipament.
Împotriva
acestei ordonanțe a declarat recurs Ministerul de Interne – Inspectoratul de
Poliție al Județului Mureș, circumscris motivului prevăzut de art.304 pct.10
din C.proc.civ.
Astfel,
se critică împrejurări de fapt care au fost greșit interpretate de instanță
referitoare la imposibilitatea ridicării unei construcții de tipul unei case de
vacanță cu venituri obținute în proporție majoritară de către soția
cercetatului M.M., care, în calitate de lucrător comercial (barman) și șef
unitate de alimentație publică, a avut ultimul salariu (900.000 lei) la
1.06.1999 anterior pensionării și lipsa documentelor (înscrisurilor)
justificative în acest sens care să probeze această contribuție.
-
cuantumul redus al veniturilor obținute în anul 1993 de soții M.V.și M.M. –
2.054.754 lei – în raport de cuantumul cheltuielilor, ocazionate pentru
achiziționarea materialelor de construcție în vederea cumpărării de cărămidă și
țiglă (1.217.940 lei);
-
justificarea eronată a veniturilor prin facilitățile de hrană și echipament ale
cercetatului M.V.;
-
menționarea sumei de 95.473.472 lei „cheltuieli – coș zilnic”, total simbolică
și nerealistă pentru cheltuielile unei familiii compusă din 3 membri care
posedă și două autoturisme – în condițiile în care suma alocată acestor
cheltuieli este apreciată de cercetatul M.V.ca fiind de numai 791.612 lei/lună,
chiar dacă din 1990 până în prezent valoarea monedei naționale s-a depreciat.
La
motivele de recurs, cercetatul M.V.a opus întâmpinare, prin care a solicitat
respingerea recursului și menținerea ca legală și temeinică a ordonanței 9/11
februarie 2002 a Curții de Apel Târgu Mureș, arătând că greșit se evidențiază
în recurs, că aportul soției sale la construirea imobilului a fost infim, câtă
vreme aceasta a lucrat timp de 3o de ani în comerț și totodată menționează că
au fost pe drept justificate veniturile în raport de salariile obținute de
cercetați, de contribuția părinților lui M.V., de alte venituri materiale
obținute pe parcursul timpului din vânzarea unor autoturisme, garnitura de
mobilă vândută în 1996 lui F.Z.
Recursul
se vădește a fi fondat și urmează a fi admis pentru motivele ce vor fi expuse
mai jos.
Verificând
ordonanța pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș – Comisia de cercetare a
averilor demnitarilor, magistraților, funcționarilor publici și a unor persoane
cu funcții de conducere, constituită în baza Legii 115/1996 sub aspectul
prevederilor legale în materia arătată, Curtea apreciază că motivele de recurs
sunt pertinente în ipoteza în care concluziile instanței au fost elaborate pe
baza unui material probator care are carențe sub aspectul lămuririi întregii
ecuații venituri-cheltuieli în întreaga perioadă supusă controlului.
Lipsa
unei expertize contabile de specialitate, care să stabilească balanța reală
dintre venituri și cheltuieli a determinat o analiză sumară a instanței.
În
acest sens este de precizat că singura expertiză încuviințată și administrată
în cauză, ca probă utilă, pertinentă și concludentă a fost o expertiză tehnică
de evaluare a materialelor de construcții și a manoperei încorporată în
edificarea casei de vacanță, de tip vilă compus din demisol + parter + etaj și
stabilirea valorii actuale de circulație a acesteia (raportul de expertiză –
filele 124-130 dosar).
Completarea
expertizei a vizat finisarea construcției și actualizarea acestor lucrări.
Calculele
instanței privind raportul justificat venituri-cheltuieli (filele 180-181
dosar) sunt realizate în mod global, fără a se menționa paralel și defalcat
pentru fiecare an din întreaga perioadă 1990-2000, veniturile obținute per
total din care să fie deduse toate celelalte cheltuieli (obținute din salarii,
din vânzarea bunurilor, din contribuția părinților și în parte din facilitățile
de care a beneficiat cercetatul M.V.etc.
Nu
au fost descrise eșalonat și evidențiate pentru fiecare an, veniturile obținute
din vânzările de autoturisme și mobilă în raport de cheltuielile făcute de
familia M.
Instanța
nu a cercetat sub aspect probator înscrisurile din care să rezulte existența
unei coproprietăți între cercetați și Ș.V., cu privire la terenul situat în
zona platoului Cornești și la modalitatea în care a fost sistată starea de
indiviziune între coproprietari, cu toate consecințele juridice ce decurg din
operațiunea de separare și individualizare a coproprietății (a se vedea
declarația cercetatului M.V.– fila 97 dosar) și nu a ordonat producerea de
dovezi în acest sens.
Astfel,
în temeiul art.312 alin (1) teza primă și art.313 instanța va admite recursul,
va casa ordonanța nr.9 din 11 februarie 2002 a Curții de Apel Târgu Mureș și în
consecință va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Cu
prilejul rejudecării, instanța de trimitere va analiza în ce măsură sunt
concludente dovezile de venituri ale cercetatei M.M. raportat la contribuția
edificării imobilului (construcție) din comuna Sîntana de Mureș nr.545 A, va
evidenția pe baza unei expertize contabile cu stabilirea unor obiective care
să dovedească balanța venituri-cheltuieli pe fiecare an, defalcat, cu analiza
tuturor veniturilor obținute din salarii și alte venituri de orice tip ce vor
fi exprimate la nivelul tuturor cheltuielilor realizate de familia
cercetatului, stabilind în mod real, cuantumul cheltuielilor legate de
întreținere ale familiei și va elucida neconcordanța și neveridicitatea sumei
de 795.612 lei /lunar la care a fost apreciat „coșul zilnic” care deservește
ansamblul de nevoi ale familiei raportat la cheltuielile legate de impozit,
întreținerea autoturismelor.
De
asemenea este utilă producerea de dovezi din care să rezulte în ce măsură
edificarea casei de vacanță a antrenat și alte venituri, cu descrierea exactă a
surselor acestora raportat la fiecare an în care s-au realizat manopere de
construire și la veniturile obținute din vânzarea autoturismelor.
Se
vor lămuri și aspectele legate de titlul cu care cercetații dețin terenul
situat în zona platoului Cornești, în cuprinsul administrării probatoriilor,
urmând a fi deslușite toate împrejurările evidențiate de art.10 din Legea
115/1996 potrivit cu care „dacă persoana a cărei avere este supusă controlului
este căsătorită, controlul se extinde și asupra averii și veniturilor dobândite
de celălalt soț. Sunt supuse controlului și bunurile de valoare ce fac obiectul
declarării, realizate prin persoane interpuse sau transcrise cu titlu oneros
către ascendenți, descendenți, frați, surori și afini de același grad, precum
și cele transmise cu titlu gratuit către orice persoană”.
În
lumina considerentelor mai sus evocate, instanța de trimitere va avea
îndatorirea de a examina sesizarea în conformitate cu dispozițiile art.315
alin (1) din C.proc.civ.
PENTRU
ACESTE MOTIVE
ÎN
NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de
Ministerul de Interne – Inspectoratul de Poliție al Județului Mureș împotriva
ordonanței nr.9 din 11 februarie 2002 a Curții de Apel Târgu Mureș, Comisia de
Cercetare a Averilor pe care o casează și trimite cauza spre rejudecare
aceleiași instanțe.
Irevocabilă.
Pronunțată
în ședință publică, astăzi 17 iunie 2003.