ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2209/2003
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2209/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 4,
pronunțată la data de 14 ianuarie 2003 în dosarul nr. 7159/CA/2001, Curtea de
Apel Timișoara, secția comercială și de contencios administrativ, a admis
acțiunea formulată de reclamanta P.F., împotriva Casei Județene de Pensii Timiș
și anulând decizia nr. 1894 din 16 noiembrie 2002, a obligat-o pe pârâtă să
emită o nouă decizie, prin care să-i recunoască reclamantei calitatea de
beneficiară a prevederilor art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000.
Pentru a pronunța această soluție,
curtea de apel a reținut că reclamanta s-a născut în timpul refugiului
părinților săi, care au făcut obiectul schimbului de populație realizat între
România și Bulgaria, după încheierea Tratatului din 7 septembrie 1940, la
Craiova, fiind astfel beneficiara statutului conferit de prevederile art. 1
lit. c) din Legea nr. 189/2000.
Împotriva acestei soluții a formulat
recurs Casa Județeană de Pensii Timiș, susținând că probele administrate în
cauză nu dovedesc împrejurarea că părinții reclamantei au făcut obiectul
schimbului de populație dintre România și Bulgaria și că, pe de altă parte,
prevederile O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, nu se aplică
și copiilor care s-au născut în perioada refugiului, decât dacă au fost
concepuți anterior.
Recursul este întemeiat pentru
motivele care vor fi prezentate în continuare.
Susținerea făcută de recurentă, cum
că prevederile O.G. nr. 105/1999 nu s-ar aplica și copiilor concepuți și
născuți în perioada refugiului părinților, este lipsită de temei legal.
Din economia prevederilor acestui
act normativ, aprobat și completat prin Legea nr. 189/2000, rezultă că
legiuitorul a urmărit să acorde drepturi compensatorii tuturor persoanelor,
cetățeni români, care au fost victimele și/sau au avut de suferit ca urmare a
persecuțiilor din motive etnice sau ca urmare a schimbului de populație, în
perioada 6 septembrie 1940 – 6 martie 1945.
Dar, în cauză, constatările și
soluția instanței sunt în contradicție cu susținerile intimatei-reclamante și
cu probele administrate.
Astfel, este dovedit și este
necontestat că intimata reclamantă s-a născut la data de 11 aprilie 1944, în
localitatea Cervonoarneiskoc, raionul Odesa, U.R.S.S., de unde părinții săi
s-au refugiat în comuna Periam, județul Timiș, după cum precizează expres
intimata-reclamantă în acțiunea adresată instanței.
Or, instanța de fond a reținut că
părinții acesteia ar fi făcut obiectul schimbului de populație dintre România
și Bulgaria, ca urmare a Tratatului încheiat la 7 septembrie 1940, la Craiova,
fără a observa că declarațiile numiților T.M. și A.D. nu au valoare probatorie,
fiind în contradicție cu faptele și cu susținerile intimatei-reclamante.
În conformitate cu prevederile art.
129 alin. (5) C. proc. civ., instanța era datoare să stăruie pentru aflarea
adevărului în cauză și să ceară intimatei-reclamante să-și precizeze acțiunea
și temeiul acesteia, precum și să stabilească faptele și împrejurările în care
părinții acesteia au ajuns pe teritoriul altui stat, decât România, unde s-a și
născut.
Astfel fiind, pentru considerentele
de mai sus, recursul va fi admis, sentința atacată va fi casată, iar dosarul va
fi trimis aceleiași instanțe, pentru suspendarea cauzei în raport cu
dezlegările date.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de Casa
Județeană de Pensii Timiș, împotriva sentinței civile nr. 4 din 14 ianuarie
2003 a Curții de Apel Timișoara, secția comercială și contencios administrativ.
Casează sentința atacată și trimite
cauza spre rejudecare, aceleiași instanțe.
Pronunțată în ședință publică,
astăzi 5 iunie 2003.