ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 252/2004

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la 10 iunie 2003, reclamantul B.C. a chemat în judecată Casa Județeană de Pensii Bihor, solicitând, anularea Hotărârea nr. 414 din 6 iunie 2003 și recunoașterea calității sale de beneficiar al prevederilor Legii nr.189/2000. În motivarea acțiunii reclamantul arată că s-a născut în perioada de refugiu a părinților suferit aceleași persecuții pe motive etnice. Curtea de Apel Oradea, secția comercială și de contencios administrativ, prin sentința civilă nr. 283 din 7 iulie 2003 a admis acțiunea astfel cum a fost formulată. Împotriva acestei soluții a declarat recurs pârâta Casa Județeană de Pensii Bihor, susținând în esență că, întrucât reclamantul nu era născut la data strămutării părinților săi, nu avea un domiciliu de unde să fi fost strămutat din motive etnice așa cum prevăd dispozițiile art.1 lit. c) din Legea nr.189/2000.

Recursul este nefondat. Este necontestat faptul că reclamantul s-a născut la data de 19 noiembrie 1941 în comuna Hărănglab, unde părinții se refugiaseră din localitatea de domiciliu, ca urmare a persecuțiilor etnice exercitate după Diktatul de la Viena. Potrivit prevederilor art. 1 din O.G. nr.105/1999, aprobată prin Legea nr.189/2000, beneficiază de prevederile prezentei ordonanțe persoana, cetățean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 a suferit persecuții etnice, aflându-se în una dintre cele 6 situații enumerate. Din interpretarea teleologică a prevederilor ordonanței, rezultă că obiectul cât și scopul reglementării îl constituie acordarea unor drepturi compensatorii pentru prejudiciile suferite de persoanele persecutate de regimurile respective în perioada arătată, din motive etnice.

Având în vedere că legiuitorul a urmărit ca de aceste drepturi compensatorii să se bucure toate persoanele, cetățeni români, care au avut de suferit consecințele persecuțiilor exercitate din motive etnice, prin persoană persecutată trebuie înțeleasă atât persoana care a suferit acele persecuții în mod nemijlocit, cât și acelea care au suferit persecuțiile respective în mod indirect, prin consecințele care s-au răsfrânt nemijlocit asupra lor. Acesta este cazul copiilor care s-au născut în perioada în care părinții lor s-au refugiat sau au fost strămutați, ca urmare a unor persecuții din motive etnice și au suferit astfel toate consecințele nefavorabile ce au decurs din această situație.

Or, în cauză este necontestat că reclamanta, care s-a născut ulterior datei la care părinții săi au fost nevoiți să se refugieze din localitatea de domiciliu, a suferit aceleași consecințe nefavorabile și prejudicii pe care le-a suferit familia sa ca urmare a persecuțiilor etnice exercitate. Că legiuitorul a urmărit să acorde drepturi compensatorii tuturor celor care au fost victimele și/sau au avut de suferit ca urmare a persecuțiilor din motive etnice, rezultă și din împrejurarea că astfel de drepturi au fost acordate prin art. 3 din O.G. nr. 105/1999 și soțului supraviețuitor.

Deci, dacă legiuitorul a înțeles să acorde o indemnizație lunară soțului supraviețuitor, care nu a suferit persecuțiile și nici consecințele persecuțiilor din motive etnice, a fortiori trebuie să beneficieze de aceleași drepturi compensatorii copilul care fiind născut în perioada refugiului, a suferit în mod direct toate consecințele nefavorabile care s-au răsfrânt asupra familiei sale ca urmare a persecuțiilor etnice. Soluția Curții de apel fiind legală și temeinică, urmează ca recursul să fie respins ca neîntemeiat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE: Respinge recursul declarat de Casa Județeană de Pensii Bihor împotriva sentinței nr. 283/CA/2003–P din 7 iulie 2003 a Curții de Apel Oradea, secția comercială și de contencios administrativ, ca nefondat. Pronunțată, în ședința publică, astăzi 27 ianuarie 2004.