ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1163/2003

S-a luat în

examinare recursul în anulare declarat de Procurorul general al Parchetului de

pe lângă Curtea Supremă de Justiție împotriva sentinței civile nr.1229 din 24

mai 2001 a Judecătoriei Mangalia deciziei civile nr.1601 din 17 septembrie 2001

a Tribunalului Constanța.

La apelul

nominal au lipsit intimații A.C.S.și Ministerul Apărării Naționale pentru U.M.

nr.02146 Mangalia.

Procedura

completă.

Reprezentantul

Ministerului Public a susținut recursul în anulare și a solicitat admiterea

acestuia, astfel cum a fost formulat.

C U R T E A

Asupra recursului

în anulare de față:

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința

civilă nr.1229/2001 Judecătoria Mangalia a admis acțiunea formulată de

reclamantul A.C.S.și pe cale de consecință Ministerul Apărării Naționale a fost

obligat la plata sumei de 51.932.914 lei reprezentând impozit reținut

nejustificat, actualizat în funcție de rata inflației.

Pentru a hotărî

astfel, instanța de fond a reținut că drepturile acordate reclamantului

potrivit art.31 alin.1 și 2 din Legea nr.138/1999 sunt ajutoare cu destinație

specială, scutite de impozit potrivit art.5 pct.1 din O.G. nr.73/1999. Aceste

ajutoare au fost acordate pe baza soldei brute și nu se pot impozita conform

art.6 lit.f din O.G. nr.73/1999, deoarece prevederile privind acordarea unor

sume neimpozabile în raport de solda brută din Legea 138/1999 nu au fost

abrogate cu privire la neimpozitarea plăților compensatorii.

Prin decizia

civilă nr.1801/17.09.2001 a Tribunalului Constanța, a fost respins ca nefondat,

recursul declarat de Ministerul Apărării Naționale.

Pentru a hotărî

astfel, instanța de recurs a reținut că drepturile acordate potrivit art.31

alin.1 și 2 din Legea nr.138/1999 sunt ajutoare de sprijin, cu destinație

specială, scrutite de impozit, conform art.5 din O.G. nr.73/1999.

Împotriva

sentinței civile nr.1229/24.05.2001 a Judecătoriei Mangalia și a deciziei

civile nr.1601 din 17.09.2001 a Tribunalului Constanța, a declarat recurs în

anulare Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de

Justiție, criticându-le ca fiind date cu încălcarea esențială a legii și vădit

netemeinice, deoarece:

- instanțele în

mod greșit au reținut că drepturile acordate reclamantului A.C.S.potrivit

art.31 alin.1 și 2 din Legea nr.138/1999 sunt ajutoare de sprijin cu destinație

specială scrutite de impozit, conform art.5 din O.G. nr.73/1999, de vreme ce

drepturile respective au fost stabilite în raport cu solda lunară brută și nu

netă, iar conform art.6 lit.f din O.G. nr.73/1999 acestea nu sunt scutite de

impozit pe venit.

Recursul în

anulare este fondat pentru următoarele considerente:

Prin Ordinul

Ministerului Apărării reclamantul A.C.S.a fost trecut în rezervă la data de

20.08.2000, în baza art.43 alin.1 lit.b din Legea nr.80/11.07.1995 privind

statutul cadrelor militare cu aplicarea art.88 lit.e din aceiași lege.

În conformitate

cu art.31 alin.1 din Legea nr.138/1999 privind salarizarea și alte drepturi ale

personalului militar, reclamantul trebuia să beneficieze de un ajutor

neimpozabil stabilit în raport cu solda lunară brută avută în luna schimbării

poziției de activitate, egal cu 37 solde brute. Acest ajutor a fost primit de

reclamant însă diminuat prin impozitare de către M.Ap.N.

Măsura

Ministerului Apărării Naționale de a impozita ajutorul bănesc ce trebuia primit

de reclamant în condițiile art.31 din Legea 138/1999, a fost atacată de

reclamant la instanța de judecată.

Instanțele de

judecată au obligat Ministerul Apărării Naționale la plata sumei de 51.932.914

lei reprezentând impozit reținut nejustificat actualizat în funcție de rata

inflației, față de reclamant, cu motivarea că drepturile acordate reclamantului

potrivit art.31 alin.1 și 2 din Legea nr.138/1999 sunt ajutoare de sprijin, cu

destinație specială, scutite de impozit, conform art.5 din O.G. nr.73/1999.

Hotărârile

judecătorești au fost pronunțate cu încălcarea esențială a legii, deoarece

drepturile acordate reclamantului potrivit art.31 alin.1 și 2 din Legea

nr.138/1999 nu sunt ajutoare de sprijin cu destinație speciale scutite de

impozit conform art.5 din O.G. nr.73/1999. Drepturile respective au fost

stabilite în raport cu solda lunară brută și nu netă, iar conform art.6 lit.f

din O.G. nr.73/1999 acestea nu sunt scutite de impozit pe venit.

Ajutoarele

prevăzute de Legea nr.138/1999 nu se identifică cu acelea prevăzute de art.5

lit.a din O.G. nr.73/1999, întrucât ajutoarele militarilor sunt venituri

asimilate salariului, iar nu îndemnizației cu destinație specială, ce

reprezintă forme de sprijin acordate celor aflați în nevoie, de natura celor

enumerate în normele metodologice privind punerea în aplicare a O.G. nr.73/1999

aprobate prin H.G. nr.1086/1999.

Pentru toate

aceste considerente Curtea reține că este fondat recursul în anulare declarat

de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție,

împotriva deciziei civile nr.1601/17.09.2001 a Tribunalului Constanța pe care o

casează și în consecință conform art.330

3

C.proc.civ., recursul în

anulare va fi admis.

Se va admite

recursul declarat de Ministerul Apărării Naționale pentru U.M. 0216 Mangalia

împotriva sentinței civile nr.1229/24.05.2001 a Judecătoriei Mangalia pe care o

va casa, în sensul că se va respinge acțiunea formulată de reclamantul A.C.S.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul

în anulare declarat de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea

Supremă de Justiție împotriva deciziei civile nr.1601 din 17 septembrie 2001 a

Tribunalului Constanța, pe care o casează.

Admite recursul

declarat de Ministerul Apărării Naționale pentru U.M. nr.02146 Mangalia

împotriva sentinței civile nr.1229 din 24 mai 2001 a Judecătoriei Mangalia pe

care o casează, în sensul că, respinge acțiunea formulată de reclamantul

A.C.S.

Irevocabilă

Pronunțată în

ședință publică, astăzi 25 martie 2003.