ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3884/2003
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3884/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la 20 august 2001, reclamantul M.A.T. a solicitat anularea deciziei nr. 8451 din 15 iunie 2001 emisă de Consiliul U.A.R. și a hotărârii adoptată de Adunarea Generală Extraordinară a Baroului Brașov, la data de 10 mai 2001, pentru alegerea decanului baroului. În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că, prin hotărârea din 5 martie 2001, Adunarea Generală a Baroului Brașov l-a ales în funcția de decan al baroului, dar hotărârea a fost anulată prin decizia nr. 8259 din 18 martie 2001 a Consiliului U.A.R.
Reclamantul a învederat că a contestat în justiție decizia de invalidare a alegerii sale și că, anterior soluționării procesului și cu încălcarea prevederilor Legii nr. 51/1995, la data de 10 mai 2001, s-a procedat la alegerea altei persoane în funcția de decan, hotărâre nelegal menținută de Consiliul Uniunii care, prin decizia nr. 8451 din 15 iunie 2001, a respins contestația sa. Prin sentința civilă nr. 1331 din 12 octombrie 2001, Curtea de Apel București, secția de contencios administrativ, a admis acțiunea, a anulat decizia nr. 8451 din 15 iunie 2001 emisă de Consiliul U.A.R. și a anulat parțial hotărârea din 10 mai 2001 a Adunării Generale Extraordinare a Baroului Brașov, privind alegerea decanului baroului.
Hotărând astfel, instanța de fond a reținut că, în mod nelegal, au fost organizate noi alegeri pentru funcția de decan al Baroului Brașov la data de 10 mai 2001, când nu se soluționase acțiunea în justiție formulată de reclamant împotriva deciziei nr. 8259 din 18 martie 2001, de invalidare a alegerii sale, cu atât mai mult, cu cât executarea deciziei respective a fost suspendată în baza art. 9 din Legea nr. 29/1990, prin încheierea dată la 4 aprilie 2001 de instanța de contencios administrativ. Împotriva acestei sentințe și în termen legal, a declarat recurs pârâta U.A.R., solicitând casarea hotărârii în baza art. 304 pct. 9 C. proc. civ. În primul motiv de casare, s-a invocat necompetența teritorială a instanței de fond, susținându-se că, potrivit art. 6 din Legea nr. 29/1990, trebuia declinată competența în favoarea Curții de Apel Brașov, în a cărei circumscripție domiciliază reclamantul.
Prin cel de-al doilea motiv de casare, recurenta a susținut că instanța de fond nu a avut în vedere că împotriva încheierii din 4 aprilie 2001 a declarat recurs și, conform art. 14 alin. (2) din Legea nr. 29/1990, recursul este suspensiv de executare, astfel încât decizia de invalidare a alegerii reclamantului își producea efectele juridice la data când au fost organizate noi alegeri pentru funcția de decan. De asemenea, recurenta a arătat că au fost anulate hotărârile din 5 martie 2001 privind validarea candidaturii și alegerea reclamantului în funcția de decan și, pe cale de consecință, la formularea acțiunii în justiție, reclamantul nu mai era titular al unui drept recunoscut de lege care să fi fost vătămat prin actele atacate în cauză.
La data de 20 septembrie 2002, Baroul Brașov a formulat cerere de intervenție în interesul recurentei, solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii și respingerea acțiunii ca nefondate, cu motivarea că, față de calitatea părții chemată în judecată de uniune profesională, nu este incidentă în cauză Legea nr. 29/1990 și că noul decan a fost legal ales la data de 10 mai 2001, întrucât calitatea reclamantului de decan a fost anulată pentru neîndeplinirea condițiilor de eligibilitate în funcția respectivă.
Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea va respinge ca nefondate recursul și cererea de intervenție accesorie pentru următoarele considerente: Lipsa de competență teritorială a instanței care a soluționat cauza, a fost neîntemeiat invocată în recurs, întrucât dispozițiile cuprinse în art. 6 alin. (1) din Legea nr. 29/1990 nu stabilesc o competență teritorială absolută și reclamantul are dreptul să aleagă între aceste norme prevăzute în favoarea sa și normele dreptului comun în materie, aplicate în prezenta pricină prin sesizarea instanței de la sediul pârâtului, conform art. 5 C. proc. civ. Cel de-al doilea motiv de recurs este, de asemenea, nefondat și urmează să fie respins. Instanța de fond a constatat corect nelegalitatea actelor atacate prin care s-a procedat la alegerea unui nou decan al Baroului Brașov, deși la data de 4 aprilie 2001 a fost suspendată executarea deciziei de invalidare a alegerii intimatului în aceeași funcție.
Încheierea de suspendare a executării deciziei nr. 8259 din 18 martie 2001 a fost pronunțată de Curtea de Apel București, secția de contencios administrativ, la 4 aprilie 2001 în dosarul nr. 627/2001 și conform art. 9 alin. (2) din Lega nr. 29/1990, este executorie de drept. Apărarea recurentei privind caracterul suspensiv de executare al recursului pe care l-a declarat împotriva încheierii din 4 aprilie 2001 nu a fost formulată cu ocazia judecării pricinii la instanța de fond. Această apărare nu poate fi examinată nici în recurs, întrucât nu s-a dovedit existența unui recurs împotriva încheierii respective și nici data la care a fost declarat. Susținerea intervenientului privind exceptarea actelor atacate de la aplicarea Legii nr. 29/1990 este nefondată.
Partea chemată în judecată, U.A.R. este constituită și funcționează ca organism profesional pentru organizarea și controlul exercitării profesiei de avocat și, în acest scop, i-au fost conferite prin Legea nr. 51/1995 atribuții de autoritate publică, astfel încât actele sale sunt acte administrative de autoritate supuse controlului judecătoresc pe calea contenciosului administrativ. De altfel, în notele scrise, intervenientul confirmă această natură juridică a actului emis de Uniunea Avocaților din România. Susținerea privind lipsa unui drept recunoscut de lege intimatului, care să fi fost vătămat prin actele atacate, este, de asemenea, nefondată.
Intimatul a fost ales în funcția de decan al Baroului Brașov în Adunarea Generală a baroului din 5 martie 2001 și dreptul astfel dobândit a fost vătămat prin organizarea de noi alegeri și respectiv, prin alegerea unui nou decan, anterior soluționării litigiului în care a contestat actele U.A.R, de invalidare a candidaturii și a alegerii sale. Față de considerentele expuse și constatând că, potrivit art. 304 și 304 1 C. proc. civ., nu există motive de modificare sau de casare a hotărârii atacate, Curtea va respinge ca nefondate recursul și cererea de intervenție accesorie.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E Respinge recursul declarat de U.A.R. împotriva sentinței civile nr. 1331 din 12 octombrie 2001 a Curții de Apel București, secția de contencios administrativ și cererea de intervenție în interesul recurentei formulată de Baroul Brașov, ca nefondate. Pronunțată în ședința publică, astăzi 14 noiembrie 2003.
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.