ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 246/2004
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 246/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)
Asupra contestației în anulare de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința nr.2484/20 decembrie 2000 Tribunalul Cluj a admis, în parte, acțiunea reclamanților N.I. și N.G. și în consecință a obligat-o pe pârâta Agenția de Turism A.T. - S.C.”P.C.” S.R.L. la plata sumei de 10.000.000 lei cu titlu de daune morale. Prin aceeași sentință s-a respins capătul de cerere privind obligarea la plata daunelor materile și s-a dispus restituirea către reclamanta a cauțiunii în sumă de 250.000 lei. Pentru a hotărî astfel, instanța în baza probelor de la dosarul cauzei a reținut că reclamanții au încheiat cu pârâta, în sezonul estival 2000 un contract pentru efectuarea unei călătorii turistice cu destinația confom ofertei Coasta de Azur, Nice – Franța.
Că după plecarea din Cluj Napoca, înainte de a părăsi România turiștii, între care și cei doi reclamanți au fost informați că vor fi cazați în Genova Italia și nu la Nice – Franța. Instanța reținând situația de fapt prezentată de reclamantă a ajuns la concluzia că prin schimbarea rutei și a locului de cazare reclamanții nu au putut face dovada unui prejudiciu material ci numai a celui moral determinat de schimbarea programului și disconfortul produs prin realizarea excursiei în alte condiții decât cele din ofertă. Împotriva sentinței au declarat apel atât reclamantei cât și pârâta. Prin decizia nr.677 din 13 iunie 2001, pronunțată de Curtea de Apel Cluj în dosarul 2039/2001 a fost admis apelul reclamanților în sensul că s-a dispus restituirea cauțiunii în sumă de 250.000 lei și s-a respins, ca nefondat apelul pârâtei.
S-a apreciat în ce privește fondul acțiunii promovată de reclamanți că soluția instanței de fond este temeinică și legală în raport de probatoriile administrate. Împotriva deciziei Curții de apel reclamanții – apelanți au declarat recurs susținând, în esență că greșit le-a fost respinsă acțiunea pentru daune materiale în sumă de 600dolari SUA, deși au făcut dovada că pârâta nu și-a îndeplinit întocmai obligațiile asumate prin contract ceea ce i-a supus la tensiuni și oboseală creată de condițiile de cazare într-o altă locație. Recursul a fost respins, ca nefondat prin decizia nr.4062 din 28 iunie 2002 pronunțată de Curtea Supremă de Justiție, secția comercială, în dosarul nr.1319/2002.
S-a reținut că, instanța de apel a făcut o analiză minuțioasă a probelor și o interpretare judicioasă prin care s-a făcut dovada că modificarea de program a fost adusă la cunoștința turiștilor în momentul începerii călătoriei, conform clauzelor contractuale și a fost acceptată de aceaștia deci și de către reclamanți. Nu numai că au acceptat modificarea programului, dar au și beneficiat de serviciile oferite de pârâtă astfel că cererea pentru daune materile nu este dovedită și nu se justifică. Împotriva acestei ultime hotărâri reclamanții – recurenți au formulat contestație în anulare. Prin motivele invocate este criticată soluția dată în recurs pe fondul cauzei, invocându-se împrejurările de fapt raportate la clauzele contractului inițial elemente ce au fost avute în vedere de către instanța de fond și apel respectiv în recurs.
În drept, contestația se întemeiază pe obligațiile art.318 pct.1 C. proc. civ. Potrivit textului invocat, Hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație (în afara cazurilor prevăzute de art.317 C. proc. civ.), când dezlegarea pricinii este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța, respingând recursul sau admițându-l numai în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul din motivele de modificare sau de casare. Cum din cuprinsul contestației în anulare nu rezultă invocarea nici unuia din cazurile de mai sus, aceasta se va respinge ca nefondată. Față de considerentele de mai sus Înalta Curte de Casație și Justiție.
PENTRU ACESTE
MOTIVE
IN NUMELE LEGII
D E C I D E: Respinge contestația în anulare formulată de contestatorii N.I. și N.G. împotriva deciziei nr.4602 din 28 iunie 2002 a Curții Supreme de Justiție, secția comercială. Irevocabilă. Pronunțată, în ședința publică, astăzi 22 ianuarie 2004.
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.