ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 21.10.2003

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3381/2003

HOTĂRÂRE
21.10.2003
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3381/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)

Asupra recursurilor de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Reclamanții S.R. și B.N. au formulat

contestații împotriva deciziilor de imputare nr. 61 și 62 din 4 iunie 2002,

emise de Direcția de Sănătate Publică a județului Olt pentru recuperarea unei

pagube în sumă de 1.380.597.912 lei produsă Spitalului județean Olt (Slatina),

solicitând anularea lor ca nelegale și netemeinice.

În motivare, petenții au arătat că

nu sunt îndeplinite condițiile pentru stabilirea răspunderii materiale în

sarcina lor și nu se fac vinovați de producerea vreunei pagube.

Au mai susținut că, în mod

nejustificat, Comitetul Director al Direcției de Sănătate Publică Olt, în

ședința din 3 iunie 2002, a hotărât imputarea sumei de 1.380.597.912 lei fără

ca, în cuprinsul procesului-verbal de audit intern din 26 martie 2002, să fie

consemnate constatări privind faptele păgubitoare, existența prejudiciului și a

vinovăției contestatorilor în producerea lui.

Colegiul jurisdicțional al Camerei

de Conturi Olt, prin sentința nr. 29 din 18 septembrie 2002, a admis

contestațiile petenților S.R. și B.N., anulând deciziile de imputare nr. 61 și

62 din 4 aprilie 2002, pentru recuperarea prejudiciului de 1.380.597.912 lei.

Pentru a pronunța această soluție,

Colegiul jurisdicțional de pe lângă Camera de Conturi Olt a reținut că

directorul Direcției de Sănătate Publică Olt a emis decizia de imputare într-un

mod defectuos în raport de modul în care s-a procedat la analiza raportului de

audit în comitetul director al Direcției de Sănătate Publică Olt, fără ca actul

de audit să prevadă răspunderi concrete în sarcina persoanelor pentru care mai

apoi s-au emis cele două decizii de imputare, acesta consemnând doar

succesiunea unor fapte și activități fără a analiza activitatea membrilor

comisiei de selectare a ofertelor, ai compartimentelor și persoanelor care au

contribuit la întocmirea comenzilor și contractelor, a persoanelor însărcinate

cu viza de compartiment, de legalitate, de control preventiv și a conduitei

conducerii unității.

Împotriva sentinței nr. 29 din 18

septembrie 2002 pronunțată de Colegiul jurisdicțional Olt au formulat recursuri

jurisdicționale Direcția de Sănătate Publică Olt și Spitalul județean Slatina.

Secția jurisdicțională a Curții de

Conturi, prin decizia nr. 85 din 11 februarie 2003, a admis recursurile

jurisdicționale a Direcției de Sănătate Publică Olt și a Spitalului județean

Slatina și a modificat sentința recurată după cum urmează:

1) Dispune scoaterea din cauză a

Spitalului județean Slatina pentru lipsa calității procesuale pasive.

2) Modifică temeiul anulării

deciziilor de imputare, în sensul că acestea sunt anulate pentru prematuritatea

emiterii lor.

3) Menține celelalte dispoziții ale

sentinței.

Pronunțând această soluție instanța

a reținut că incidența prematurității emiterii deciziei de imputare într-o

cauză aflată pe rolul instanțelor, trebuie să ducă la adoptarea unei soluții de

anulare a actului de imputație, ca prematur emis. Această soluție este mai

favorabilă decât soluția pe fond, întrucât anularea deciziei pentru

prematuritate permite emitentului deciziei ca atunci când prejudiciul îndeplinește

cerințele prevăzute pentru angajarea răspunderii materiale, să poată emite o

nouă decizie de imputare, spre deosebire de dispoziția de anulare a primei

instanțe, care nu mai poate fi urmată de emiterea unei noi decizii de imputare.

Nemulțumiți de soluția pronunțată de

secția jurisdicțională a Curții de Conturi, S.R. și B.N. au declarat

recursurile de față.

Recurenții au susținut că:

1) Hotărârea secției jurisdicționale

a Curții de conturi este lipsită de temei legal, întrucât a fost dată cu încălcarea

și aplicarea greșită a legii, instanța acordând mai mult decât s-a cerut.

Astfel, prin dispozitivul hotărârii

atacate nu se stabilește și nu se dispune absolut nici o măsură în sarcina

Spitalului județean Slatina. Argumentele în sens contrar, reținute de Colegiul

jurisdicțional Olt în cuprinsul considerentelor, sunt vădit eronate, dar

recursul declarat împotriva considerentelor unor hotărâri judecătorești care nu

explică dispozitivul și nu se reflectă în el, este inadmisibil.

Controlul judiciar exercitat în

cauză de instanța de recurs jurisdicțional trebuia finalizat prin confirmarea

sentinței pronunțată de prima instanță, susținându-se motivarea dată soluției

în sensul reținerii lipsei calității procesuale pasive a Spitalului județean

Slatina.

2) Secția jurisdicțională și-a

depășit limitele sesizării, examinând cauza sub toate aspectele cu toate că

intimata-recurentă s-a mărginit să facă trimitere la susținerile și apărările

verbale și scrise din faza procesuală anterioară a căror încadrare în vreunul din

motivele de casare este imposibilă nesesizând instanța de recurs cu examinarea

„altor aspecte” în temeiul art. 73 din Legea nr. 94/1992.

Recursurile declarate de S.R. și

B.N. sunt fondate, urmând a fi admise pentru considerentele ce vor fi expuse în

cele ce urmează:

În practica judiciară, s-a decis că

numai dispozitivul hotărârii poate fi atacat cu recurs, deoarece numai această

parte a hotărârii constituie ordinul instanței cu privire la raportul juridic

dedus judecății și este susceptibilă de executare silită; considerentele

hotărârii servesc numai pentru a interpreta dispozitivul, pentru a-i preciza

întinderea și înțelesul, necăpătând putere de lucru judecat decât prin

dispozitiv și numai în măsura în care îl explică și se reflectă în el.

Prin recursurile jurisdicționale

declarate, însă, în cauză, recurenții nu au atacat probleme de fond care să se

regăsească în dispozitivul hotărârii. Ceea ce aceștia au atacat privește

calitatea procesuală pasivă a Direcției de Sănătate Publică Olt și

prematuritatea deciziilor de imputare emise de aceasta, ambele regăsindu-se

doar în considerentele hotărârii atacate, ori recursul împotriva

considerentelor unor hotărâri judecătorești care nu explică dispozitivul și nu

se reflectă în el, este inadmisibil.

Având în vedere cele expuse mai sus,

se constată că soluția secției jurisdicționale a Curții de Conturi este

contradictorie, deoarece prin admiterea recursului nu se ajunge la casarea sau

modificarea hotărârii pronunțate de Colegiul jurisdicțional de pe lângă Camera

de Conturi Olt (singurele soluții acceptabile în cazul unui recurs admis), ci

soluția este practic menținută în totalitate.

În consecință, criticile fiind

întemeiate în sensul considerentelor ce au precedat, recursurile urmează a fi

admise și a se modifica decizia sus-menționată în sensul respingerii

recursurilor jurisdicționale declarate de Direcția de Sănătate Publică Olt și

Spitalul județean Slatina.

Admite recursurile declarate de S.R.

și B.N. împotriva deciziei secției jurisdicționale a Curții de Conturi nr. 85

din 11 februarie 2003.

Modifică decizia sus-menționată în

sensul că respinge recursurile jurisdicționale declarate de Direcția de

Sănătate Publică Olt și Spitalul județean Olt împotriva sentinței nr. 29 din 18

septembrie 2002 a Colegiului jurisdicțional Olt.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 21 octombrie 2003.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2004-11-09
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 8111/2004
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința nr. 18/2003, pronunțată de Colegiul jurisdicțional Olt, a fost respinsă sesizarea Procurorului general financiar, privind Spitalul Județean
ÎCCJ 2003-02-25
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 769/2003
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: La data de 20 martie 2002, Colegiul jurisdicțional Olt a fost sesizat prin rezoluția nr. 13258 a Procurorului general financiar, cu stabilirea răspunderii
ÎCCJ 2005-02-18
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1018/2005
țelor s-a bazat în exclusivitate pe conținutul actului de audit intern, în acest fel analizându-se ca element al prejudiciului, și o sumă care nu fusese imputată celor trei contestatori, respectiv cea plătită nelegal către SC N.I. SRL. Din
ÎCCJ 2004-04-27
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1636/2004
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin procesul-verbal de constatare din 31 ianuarie 2002, încheiat de Direcția de Control Financiar a Curții de Conturi județului Olt, s-a reținut că la su
ÎCCJ 2004-10-12
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 7504/2004
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Reclamanta SC S. SA Slatina a chemat în judecată pârâții Ministerul Finanțelor Publice și Direcția Generală a Finanțelor Publice Olt, solicitând instanței
Sursă