ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2630/2003

Asupra conflictului negativ de

competență;

Din examinarea lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

N.I., în contradictoriu cu Direcția Generală de

Muncă și Solidaritate Socială Cluj, a solicitat anularea deciziei nr. 2008 din

6 decembrie 2002 și obligarea pârâtei la emiterea unei decizii de stabilire a

drepturilor prevăzute de Decretul-lege nr. 118/1990, republicat.

În motivarea cererii, reclamantul

a arătat că fiind adeptul unui cult religios care îi interzice depunerea

jurământului militar la încorporare, precum și purtarea armelor, a fost

condamnat la o pedeapsă privată de libertate pentru refuz de încorporare, ceea

ce echivalează cu persecuțiile politice instaurate în România după 6 martie

1945, la care face referire Decretul-lege nr. 118/1990.

Tribunalul Cluj, secția

comercială și de contencios administrativ, prin încheierea civilă nr. 719/C din

24 februarie 2003, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea

Curții de Apel Cluj și în baza art. 7 alin. (1) și (4) din Legea nr. 189/2000,

privind aprobarea O.G. nr. 105/1999, pentru modificarea și completarea

Decretului-lege nr. 118/1990.

Curtea de Apel Cluj, secția

comercială și de contencios administrativ, prin încheierea nr. 52 din 7 mai

2003, a declinat competența de soluționare a cauzei la tribunal, în baza art. 2

pct. 1 lit. c) C. proc. civ. și constatând existența conflictului negativ de

competență, a înaintat cauza Curții Supreme de Justiție pentru emiterea

regulatorului de competență și

următoarele din Codul de

procedură civilă

, cauza a fost înaintată Curții Supreme de Justiție,

pentru soluționarea conflictului.

Examinând hotărârile pronunțate

în cauză, în raport de obiectul cererii și de dispozițiile legale în materie,

se rețin următoarele:

Decretul-lege nr. 118/1990, încă

de la adoptarea și publicarea în Monitorul Oficial, stabilește în art. 8 alin.

(5), rămas nemodificat și după ultima republicare a legii, că împotriva

deciziei emisă de organele direcțiilor generale de muncă și protecție socială,

persoana nemulțumită poate face contestație potrivit Legii nr. 29/1990.

Coroborând dispozițiile art. 5

din Legea nr. 29/1990, cu prevederile art. 2 pct. 1 lit. c) C. proc. civ.,

tribunalului îi revine competența de soluționare, motiv pentru care urmează a i

se înainta dosarul.

Dispozițiile art. 7 alin. (1) și

(4) din Legea nr. 189/2000, pentru aprobarea O.G. nr. 105/1999, se referă la

categoria specială de persoane persecutate pe considerente etnice, în acest caz

competența revenind Curții de Apel.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de

soluționare a cauzei privind pe N.I. și Direcția Generală de Muncă și

Solidaritate Socială Cluj, în favoarea Tribunalului Cluj, secția comercială și

de contencios administrativ.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 16 septembrie 2003.