ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3576/2003

Asupra conflictului negativ de

competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la 20

februarie 2003 la Curtea de Apel Bacău, reclamanta M.T. a solicitat anularea

deciziilor nr. 1345 din 6 septembrie 2002 și nr. 8977 din 14 decembrie 2002

emise de pârâta U.A.R. și obligarea pârâtei să emită decizia de primire a sa în

profesia de avocat cu scutire de examen, conform art. 16 alin. (2) lit. b) din

Legea nr. 51/1995, republicată.

Curtea de Apel Bacău, secția

comercială și de contencios administrativ, a invocat din oficiu excepția de

necompetență materială, excepție care a fost admisă și prin sentința civilă nr.

28 din 8 aprilie 2003, a fost declinată competența de soluționare a cauzei în

favoarea Judecătoriei sectorului 4 București.

Hotărând astfel, Curtea de Apel

Bacău a considerat că litigiul dintre părți nu poate fi soluționat conform

Legii nr. 29/1990, întrucât U.A.R. nu este autoritate publică, fiind înființată

prin Legea nr. 51/1995 ca persoană juridică de drept privat, ale cărei acte pot

fi contestate pe calea dreptului comun la judecătorie, instanța cu plenitudine

de competență în materie civilă.

La Judecătoria sectorului 4, pârâta

U.A.R. a invocat excepția de necompetență materială, susținând că actele pe

care le-a emis ca organ profesional central pot fi contestate pe calea

contenciosului administrativ la curtea de apel, conform art. 3 pct. 1 C. proc.

civ.

Prin sentința civilă nr. 3617 din 18

iunie 2003, Judecătoria sectorului 4 București a admis excepția invocată de

pârâtă, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de

Apel Bacău și constatând existența unui conflict negativ de competență, a

trimis dosarul la Curtea Supremă de Justiție pentru a se pronunța regulatorul

de competență.

În hotărârea judecătoriei s-a

reținut că U.A.R. desfășoară o activitate de interes public și este o

autoritate publică în sensul prevăzut de art. 48 alin. (1) din Constituție,

motiv pentru care actele sale pot fi contestate în condițiile Legii nr.

29/1990, iar competența de a se pronunța în primă instanță aparține Curții de

Apel Bacău, conform art. 3 pct. 1 C. proc. civ. și art. 6 din Legea nr.

29/1990.

Învestită în soluționarea

conflictului negativ de competență ivit în condițiile prevăzute de art. 20 pct.

2 C. proc. civ., Curtea va stabili competența de judecare a cauzei în favoarea

Curții de Apel Bacău, pentru următoarele considerente:

U.A.R. este persoană juridică

înființată la nivel național, cu atribuții de organizare și control al

exercitării profesiei de avocat. În calitatea sa de organism profesional,

constituit în vederea aplicării și executării Legii nr. 51/1995, U.A.R.

îndeplinește un serviciu public, astfel încât actele pe care le întocmește

pentru asigurarea acestui serviciu public, pot fi contestate în justiție, în

condițiile prevăzute de lege.

Deciziile nr. 1345 din 6 septembrie

2002 și nr. 8977 din 14 decembrie 2002, prin care U.A.R. a respins cererea

reclamantei de primire în profesia de avocat cu scutire de examen, au fost

emise în exercitarea acestor atribuții legale, reprezentând acte administrative

de autoritate, a căror legalitate poate fi examinată pe calea controlului

judecătoresc reglementat de Legea nr. 29/1990.

În consecință, față de natura

juridică a actelor contestate de reclamantă și față de calitatea pârâtei

chemată în judecată, prezentul litigiu este supus regulilor de procedură din

materia contenciosului administrativ și deci, potrivit normelor de competență

materială și teritorială prevăzute pentru această materie de art. 3 pct. 1 C.

proc. civ. și art. 6 din Legea nr. 29/1990, Curtea de Apel Bacău este competentă

să judece pricina în primă instanță.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare

a cauzei privind pe reclamanta M.T. și intimata U.A.R. în favoarea Curții de

Apel Bacău.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 29 octombrie 2003.