ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1445/2003
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1445/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
S-a luat în examinare recursul declarat de Administrația
Finanțelor Publice Caransebeș împotriva Deciziei nr.43 din 29 ianuarie 2001 a
Curții de Conturi-Secția Jurisdicțională.
La
apelul nominal s-au prezentat: recurenta-pârâtă Administrația Finanțelor
Publice Caransebeș prin consilierul juridic E.B. și intimata Curtea de Conturi
a României prin consilierul juridic D.N., lipsind intimatul-reclamant D.V.
Procedura
completă.
Consilierul
juridic E.B. a solicitat admiterea recursului așa cum a fost formulat, casarea
sentinței atacate și în fond respingerea acțiunii reclamantului ca
neîntemeiată.
Consilierul
juridic D.N. a pus concluzii de respingere a recursului ca nefondat.
Reprezentanta
Parchetului General de pe lângă Curtea Supremă de Justiție a solicitat
admiterea recursului declarat.
C
U R T E A
Asupra recursului de față;
Din
examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin
contestația la executare înregistrată la Colegiul Jurisdicțional al Camerei de
Conturi a Județului Caraș-Severin sub nr.33 din 30 octombrie 2001 reclamantul
D.V. a solicitat anularea somației emisă de Administrația Finanțelor Publice
Caransebeș pentru suma de 18.564.530 lei, ridicarea sechestrului asigurător și
anularea formelor de executare silită. Colegiul jurisdicțional
investit cu soluționarea cauzei s-a pronunțat prin sentința nr.33 din 8
noiembrie 2001 în sensul că a admis contestația la executare a anulat somația
și titlu executoriu nr.308 din 4 mai 2001 emis de Administrația Finanțelor
Publice.
In
motivare sentinței astfel pronunțată instanța jurisdicțională a reținut că prin
sentința nr.4 din 28 ianuarie 1997, dosar nr.3/1996 Colegiul a dispus
obligarea în solidar a pârâților Dumitriu Vasile și I.I. la plata sumei de
1.172.000 lei despăgubiri civile și a dobânzii de 70,5% de la data de 25
ianuarie 1995 și până la achitare, față de unitatea prejudiciată SC ”P.M.” SA,
precum și a câte 5000 lei cheltuieli de judecată.
Sentința
a rămas definitivă și irevocabilă prin decizia nr.190 din 8 aprilie 1997 a
Secției Jurisdicționale.
Instanța
jurisdicțională făcând aplicațiunea art.85 din Legea nr.94/1992, în vigoare la
data rămânerii definitive a hotărârii, a stabilit că în această cauză organul
de executare este colegiul jurisdicțional care a soluționat cauza în primă
instanță.
Potrivit
art.86 alin.2 din lege, pe baza hotărârii date în primă instanță, rămasă
definitivă, sau după caz pe baza deciziei secției jurisdicționale, instanța de
executare comunică de îndată organelor competente teritoriale ale Ministerului
Finanțelor, sau, după caz, persoane juridice creditoare un ordin de executare
a despăgubirilor civile, a dobânzilor datorate și a cheltuielilor de judecată,
acest ordin constituind titlu executoriu.
Colegiul
jurisdicțional, reține instanța, s-a conformat întocmai acestor dispoziții
legale.
Administrația
Finanțelor Publice Caransebeș reconfirmând executarea debitului pentru suma
de 1.170.000 lei și a dobânzilor datorate așa cum s-a solicitat prin adresă,
a procedat la emiterea somației și titlului executoriu nr.308 din 4 mai 2001
în baza cărora încasează suma de 585.000 lei din valoarea totală de 18.564.534
lei cu chitanța nr.20836 din 30 mai 2000.
Referitor
la măsurile asigurătorii instanța jurisdicțională constată că prin hotărârea
nr.4 din 28 ianuarie 1997, acestea s-au menținut în limita prejudiciului de
1.172.000 lei și că organul de executare nu poate modifica dispozitivul
hotărârii iar unitatea în favoarea căreia s-a aplicat sechestrul asigurător,
a comunicat faptul că nu s-a făcut forme de urmărire.
Față
de cele de mai sus instanța jurisdicțională a anulat somația și titlul
executoriu nr.308 din 4 mai 2001 emisă de Administrația Finanțelor Publice
Caransebeș.
Impotriva
sentinței nr.33 din 8 noiembrie 2001 a Colegiului Jurisdicțional al Camerei de
Conturi – Caras-Severin, a declarat recurs jurisdicțional Administrația
Finanțelor Publice Caransebeș susținând, în esență că a emis corect somația
nr.308 din 4 mai 2001 în temeiul art.23 alin.2 din OG nr.11/1996 privind
executarea creanțelor bugetare potrivit cu care executarea creanțelor bugetare
începe prin comunicarea somației prin care a făcut cunoscut debitorului
Dumitriu Vasile ca în termen de 15 zile să efectueze plata sumelor datorate.
Totodată,
prin adresa cu nr.2834 din 8 mai 2001 a informat și a achitat suma de 585.000
lei despăgubiri civile și 5.000 lei cheltuieli de judecată.
Prin
decizia nr.43 din 29 ianuarie 2002-Secția jurisdicțională a Curții de Conturi
a respins recursul jurisdicțional declarat de Administrația Finanțelor Publice
Constanța cu motivarea că, administrația financiară este numai un organ de
executare a ordinului emis de către Curtea de Conturi și nu este cel care emite
un ordin de executare în baza unui titlu executoriu.
Singura
obligație a Administrației Financiare era aceea de a executa ordinul emis de
Curtea de Conturi.
Impotriva
deciziei jurisdicționale astfel pronunțată a declarat recurs Administrația
Finanțelor Publice Caransebeș criticând sentința pentru nelegalitate și
netemeinicie întrucât prin decizia atacată s-a reținut în mod greșit că
Administrația Finanțelor Publice Caransebeș nu a confirmat executarea
debitului așa cum s-a solicitat prin adresa de înaintare a ordinului, dar că în
Ordinul de executare nr.8 din 15 februarie 1999 nu s-a specificat că debitorul
a fost obligat la plata sumei de 1.170.000 lei în solidar cu I.I. ci doar, la
plata sumei de 5.000 lei cheltuieli de judecată astfel că s-a executat ordinul
doar pentru suma de 5.000 lei.
Recursul
este nefondat pentru cele ce urmează:
Conform
art.85 din Legeal nr.94/1992, instanța de executare este Colegiul
jurisdicțional care a soluționat cauza în primă instanță.
Potrivit
art.86 alin.2 din lege, pe baza hotărârii dată în primă instanță, rămasă
definitivă sau, după caz, pe baza Deciziei Secției Jurisdicționale, instanța de
executare comunică de îndată organelor competente teritoriale ale
Ministerului Finanțelor sau, după caz, persoanei juridice creditoare, un
ordin de executare a despăgubirilor civile, a dobânzilor datorate și a
cheltuielilor de judecată, acest ordin constituind titlu executoriu.
Conform
art 86 alin.3, în baza ordinului organelor prevăzute în aliniatul precedent
procedează la înscrierea sumelor datorate în evidența debitorilor și la
executarea silită, în condițiile prevăzute de lege.
Ordinul
de executare se emite de Colegiul jurisdicțional al Curții de Conturi sau al
Camerei de Conturi și nu de către Administrația Finanțelor Publice care este
doar un organ de
executare
a ordinului emis și nu este cel care emite un ordin de executare în baza unui
titlu executor.
Astfel
în mod nelegal Administrația Finanțelor Publice Caransebeș a emis somația și
titlul executor deși se găsea deja în prezența titlului executor ce urma să
fie pus de îndată în executare.
Față
de toate aceste considerente, urmează a se respinge recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de Administrația Finanțelor Publice
Caransebeș împotriva Deciziei nr.43 din 29 ianuarie 2002 a Curții de Conturi-Secția
Jurisdicțională, ca nefondat.
Pronunțată
în ședință publică, astăzi 8 aprilie 2003.