ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1909/2003
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1909/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
V.T., magistrat pensionar, a chemat
în judecată Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de
Justiție, solicitând obligarea acestuia la actualizarea corectă și legală a
pensiei de serviciu, în raport cu nivelul salariilor de bază și sporurile
aferente ale magistraților în activitate, după fiecare majorare de salarii.
De asemenea, a cerut obligarea
pârâtului să comunice Casei Naționale de Pensii, noul cuantum, corectat, al
pensiei de serviciu, pentru a se proceda la plata diferențelor restante
indexate, corespunzător cu rata inflației, în perioada 1 noiembrie 2000 - 31
decembrie 2002, însumând 24 de luni.
Curtea de apel București, secția de
contencios administrativ, prin sentința civilă nr. 31 din 15 ianuarie 2002,
și-a declinat competența în favoarea Tribunalului București, secția a VIII-a
conflicte de muncă și litigii de muncă.
În esență, instanța a reținut că
litigiul dintre părți are natura unui conflict de muncă, în sens larg și nu
există nici o dispoziție legală care să atribuie astfel de litigii, în competența
secțiilor de contencios administrativ ale curților de apel.
În sprijinul soluției au mai fost
invocate prevederile art. 2 pct. 1 lit. b
1
) și art. 159 pct. 2 C.
proc. civ. și art. 155 din Legea nr.1 9/2000.
Hotărârea a fost atacată cu recurs
de către reclamantul V.T.
Recurentul a susținut că în mod greșit curtea de
apel s-a dezînvestit în favoarea Tribunalului București, deoarece obiectul
acțiunii nu se încadrează în nici una din categoriile de litigii enumerate în
art. 155 lit. a) – g) din Legea nr. 19/2000. Că instanța de judecată trebuia să
examineze în fond cererea, conform dispozițiilor art. 42 alin. (1) și (2) din
O.U.G. nr. 177/2002, care a intrat în vigoare după data sesizării curții.
Recursul este fondat.
Din expunerea rezumativă a acțiunii,
rezultă că obiectul acesteia constă în pretenția reclamantului V.T., magistrat
pensionar, de a se constata refuzul Ministerului Public – Parchetul de pe lângă
Curtea Supremă de Justiție, de a-i recunoaște și acorda drepturile prevăzute de
lege, pentru magistrații pensionari, privind luarea în calcul la stabilirea
indemnizației de încadrare, a adaosului pentru vechimea în magistratur,
stabilit prin O.G. nr. 83/2000, precum și a sporului pentru condiții de muncă
deosebite, prevăzut în art. 43 din Legea nr. 50/1996.
Prin aceiași acțiune, reclamantul a
cerut obligarea pârâtului să comunice Casei Naționale de Pensii, noul cuantum,
corectat, al pensiei de serviciu, în vederea plății diferențelor restante,
indexate în raport cu rata inflației.
Este vorba de exercitarea unor
atribuții conferite prin lege, Ministerului Public, ca autoritate a
administrației publice centrale de specialitate, în legătură cu care
reclamantul invocă refuzul nejustificat de rezolvare a cererii, întemeindu-și
acțiunea pe prevederile art. 1 alin. (1) din Legea contenciosului
administrativ, nr. 29/1990.
Cu un asemenea obiect, cererii îi
sunt aplicabile dispozițiile legii organice mai sus menționate, precum și
prevederile art. 3 pct. 1 C. proc. civ., conform cărora, curțile de apel
judecă, în primă instanță, procesele și cererile în materie de contencios
administrativ, privind actele autorităților și instituțiilor centrale.
Ținând seama de aceste considerente
și apreciind că este nelegală măsura de declinare a competenței, ca urmare a
calificării greșite dată litigiului, urmează a se admite recursul.
Pe cale de consecință, va fi casată
sentința și trimisă cauza aceleiași instanțe, în vederea soluționării ei în
fond.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de V.T.,
împotriva sentinței civile nr. 31 din 15 ianuarie 2002 a Curții de Apel
București, secția de contencios administrativ.
Casează sentința atacată și trimite
cauza spre soluționare la Curtea de Apel București, secția de contencios
administrativ.
Pronunțată în ședință publică,
astăzi 20 mai 2003.