ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1806/2003

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor dosarului,

constată următoarele:

Prin acțiunea formulată la 23

aprilie 2002, reclamantul N.V. a chemat în judecată Ministerul Justiției,

Direcția Generală a Penitenciarelor, Prefectul județului Brașov, Primăria Soarș

și F. Brașov, solicitând anularea actelor nr. 829/1997 și nr. 174/1999 înscrise

în C.F. nr. 391 Rodbav; obligarea pârâților la restituirea în proprietate a

terenului înscris în C.F. nr. 477 Rodbav și la plata despăgubirilor.

În motivarea cererii sale,

reclamantul a susținut că terenul său, loc de casă, a fost în mod abuziv

incorporat în perimetrul Stațiunii Băile Radbov, cu care se învecinează.

Prin sentința civilă nr. 70 din 30

iulie 2002, Curtea de Apel Brașov a respins excepția de necompetență materială

și teritorială invocată de pârâți, precum și excepția tardivității acțiunii, a

admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Justiției;

Direcției Generale a Penitenciarelor, Prefectului județului Brașov și Primăriei

Soarș și a respins ca inadmisibilă acțiunea reclamantului.

Pentru a hotărî astfel, instanța a

reținut că actele deduse judecății nu sunt acte administrative în sensul

dispozițiilor art. 1 din Legea nr. 29/1990, că sunt acte translative de

proprietate, pentru a căror desființare, reclamantul are la îndemână calea

acțiunii de drept comun.

Împotriva acestei sentințe au

declarat recurs reclamantul N.V. și intervenienta Mișcarea Producătorilor

Agricoli pentru Drepturile Omului, care, în esență, au susținut că soluția

instanței de fond se află în contradicție cu considerentele reținute, în sensul

că instanța era datoare să-și decline competența în favoarea instanței

competente. În același timp, recurenții au invocat și amânarea de pronunțare

asupra cererii de intervenție depusă la dosar.

Recursul este fondat.

La data de 26 iulie 2002, s-a primit

cererea de intervenție, în interes propriu și în interesul reclamantului,

formulată de Mișcarea Producătorilor Agricoli pentru Drepturile Omului.

Soluționând pricina, instanța a omis

a se pronunța asupra acestei cereri, încălcând astfel dispozițiile art. 52 C.

proc. civ.

Hotărârea Curții de Apel Brașov este

nelegală și netemeinică, și pentru faptul că deși a reținut caracterul

translativ de proprietate al actelor deduse judecății, apreciind, în același

timp, competența instanței de drept comun în soluționarea princii, greșit a

respins excepția necompetenței invocate de părți și a reținut cauza pentru a o

respinge ca inadmisibilă.

Așa fiind și având în vedere

dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de N.V. și

Miscarea Producătorilor Agricoli pentru Drepturile Omului Făgăraș, împotriva

sentinței civile nr. 70/F/CA din 30 iulie 2002 a Curții de Apel Brașov, secția

comercială și de contencios administrativ.

Casează sentința atacată și trimite

cauza spre competentă soluționare, la Judecătoria Făgăraș, județul Brașov.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 14 mai 2003.