ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 9921/2005

Deliberând asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin notificarea nr. 909 din 9 iulie

2001 întocmită în baza Legii nr. 10/2001 și adresată Primăriei municipiului

Brașov, numita B.V. a solicitat restituirea în natură a terenului în suprafață

de 414 mp situat în Brașov, înscris în C.F. Brașov, top. 8839/2, expropriat

prin Decretul nr. 183 din 25 iulie 1987 și acordarea de măsuri reparatorii prin

echivalent, sub forma despăgubirilor bănești, pentru construcțiile ce se aflau

pe teren și demolate ulterior.

Întrucât nu a primit răspuns la notificare,

la data de 9 noiembrie 2001, reclamanta B.V.A. a chemat în judecată pe pârâții

Municipiul Brașov, prin Primar și Statul Român, prin Ministerul Finanțelor

Publice pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligați să-i

restituie în natură imobilul expropriat prin Decretul nr. 183 din 25 iulie

1987, reprezentând teren în suprafață de 414 mp situat în Brașov, înscris în C.F.

Brașov, top. 8839/2.

La data de 28 noiembrie 2001

reclamanta B.V.A. a formulat o completare de acțiune prin care a cerut

rectificarea C.F. Brașov, top. 8839/2, în sensul radierii din Foaia de

proprietate „B” a mențiunii privind dreptul de proprietate al Statului Român,

dobândit prin expropriere.

Investit cu soluționarea cauzei,

Tribunalul Brașov, secția civilă, prin sentința nr. 518/S din 4 noiembrie 2002,

a respins ca prematură acțiunea precizată, formulată de reclamanta B.V.A.,

soluție confirmată de Curtea de Apel Brașov, secția civilă, care, prin decizia

nr. 20/Ap din 6 martie 2003, a respins ca nefondat apelul reclamantei.

Pentru a hotărî astfel, instanțele

au reținut și motivat că ulterior pronunțării acțiunii, pârâtul Primarul

municipiului Brașov, prin dispoziția nr. 903 din 18 iunie 2002, a răspuns

notificării în sensul că a formulat reclamantei ofertă de măsuri reparatorii și

că persoana juridică nu a răspuns la notificare în termen de 60 de zile de la

sesizare din motive care nu-i sunt imputabile.

Împotriva deciziei dată în apel,

prin care s-a păstrat sentința tribunalului, în termen legal, a declarat recurs

reclamanta B.V.A. care a susținut că excepția de prematuritate, în temeiul

căreia a fost respinsă acțiunea, încalcă dispozițiile Legii nr. 10/2001 și că

instanțele au interpretat eronat natura termenului de 60 de zile înlăuntrul

căruia pârâta trebuia să răspundă la notificare, termen care are caractere

imperativ.

Recursul nu este fondat, în temeiul

considerentelor care succed:

Prin dispoziția nr. 903 din 18 iunie

2002 pârâta Primăria Municipiului Brașov a răspuns la notificarea formulată de

reclamantă în sensul că a respins cererea acestuia de restituire în natură a terenului

în suprafață de 414 mp situat în Brașov, și în temeiul art. 24 alin. (1) și (3)

din Legea nr. 10/2001, reclamantului i s-a făcut oferta privind măsuri

reparatorii prin echivalent, corespunzătoare valorii imobilului, respectiv

titluri de valoare nominală folosite exclusiv în procesul de privatizare sau

acțiuni la societățile comerciale tranzacționate pe piața de capital.

Pe cale separată, reclamanta a

contestat în justiție menționata dispoziție, iar Tribunalul Brașov, secția

civilă, prin sentința nr. 27/S din 17 ianuarie 2003, a respins ca neîntemeiată

acțiunea reclamantei. Soluția tribunalului a fost confirmată de Curtea de Apel

Brașov, secția civilă, prin decizia nr. 41/Ap din 19 mai 2003 și apoi de Înalta

Curte de Casație și Justiție, secția civilă și de proprietate intelectuală,

prin decizia nr. 9922 din 30 noiembrie 2005, instanțe care au respins apelul,

respectiv recursul, declarate de reclamantă.

Cu toate că soluția de respingere a

acțiunii promovată de reclamantă în prezentul dosar, în baza excepției de

prematuritate, se privește ca greșită, totuși, această constatare nu poate să

conducă la reformarea celor două hotărâri, având în vedere particularitățile

speței din care rezultă că, ulterior notificării, pârâta a răspuns printr-o

dispoziție ce a fost menținută în justiție, astfel că o eventuală soluție ce ar

presupune reluarea judecății în dosarul de față apare nejustificată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de reclamanta B.V.A. împotriva deciziei nr. 20/Ap din 6 martie 2003 a

Curții de Apel Brașov, secția civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 30 noiembrie 2005.