ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 144/2003

Asupra conflictului negativ de

competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

SC A.N. SA a solicitat ca în

contradictoriu cu Ministerul Finanțelor Publice, Direcția Generală a Vămilor și

Direcția Regională Vamală Interjudețeană Timișoara, să se dispună anularea

deciziei nr. 1939 din 29 noiembrie 2001, emisă de primul pârât, precum și a

actului constatator nr. 3447 din 22 august 2001, emis de Biroul Vamal de

Control și Vămuire la Frontieră Timișoara Aeroport, ca nelegale.

Pe cale de consecință, reclamanta a

cerut exonerarea sa, de obligația de plată a unor majorări de întârziere, în

sumă totală de 1.807.292.035 lei, despre care a arătat că nu sunt datorate.

În drept, ea a invocat prevederile

art. 151-156 din Legea nr. 141/1997, art. 348-350 din Regulamentul vamal,

aprobat prin H.G. nr. 696/1997, art. 31 și 34 din O.G. nr. 3/1992, republicată,

art. 31 din O.U.G. nr. 17/2000, art. 1-6 din O.U.G. nr. 13/2001, ș.a.

Curtea de Apel Timișoara, secția

comercială și de contencios administrativ, prin sentința civilă nr. 54 din 5

martie 2002, și-a declinat competența în favoarea Judecătoriei Timișoara.

Instanța a reținut că legalitatea

majorărilor de întârziere calculate de organul vamal poate fi examinată de

judecătorie, conform art. 76 alin. (3) din O.G. nr. 1/1996, iar nu pe calea

unei acțiuni formulată la instanța de contencios administrativ.

La rândul său, Judecătoria

Timișoara, prin sentința civilă nr. 9701 din 27 mai 2002, s-a dezînvestit în

favoarea instanței sesizate inițial, apreciind că această măsură se impune în

raport cu obiectul pricinii și dispozițiile art. 1 ale O.U.G. nr. 13/2001 și

art. 3 pct. 1 C. proc. civ.

Întrucât s-a ivit conflict negativ

de comptență între cele două instanțe judecătorești de grade diferite, dosarul

cauzei a fost înaintat acestei Curți Supreme, pentru regulator, conform art. 21

din același cod.

Cum deja s-a arătat, obiectul

cererii reclamantei il constituie pretenția acesteia, pentru anularea unui act

administrativ–jurisdicțional, anume decizia Ministerului Finanțelor Publice nr.

1939 din 29 noiembrie 2001, precum și a actului constatator nr. 3447 din 22

august 2001, prin care Biroul Vamal de Control și Vămuire la Frontieră

Timișoara Aeroport a stabilit în sarcina ei, obligația de plată la buget a unor

majorări de întârziere, în sumă totală de 1.807.292.035 lei, aferente unor taxe

vamale.

Cu un asemenea obiect, acțiunea

atrage competența materială a instanțelor judecătorești de contencios

administrativ, și nu a judecătoriei, ca instanță de drept comun, astfel cum

eronat a reținut Curtea de Apel Timișoara.

Concluzia se impune, atât în raport

cu natura actelor juridice supuse controlului judiciar, cât și de procedurile

administrativ-jurisdicționale instituite în materie prin Codul vamal, cât și

prin O.U.G. nr. 13/2001.

Potrivit art. 1 din acest ultim act

normativ, contestațiile formulate de persoanele interesate sunt căi

administrative de atac, prin care se solicită diminuarea sau anularea, după

caz, a impozitelor, taxelor, datoriei vamale,contribuțiilor la fondurile

speciale a majorărilor de întârziere sau a penalităților ori a altor sume

constatate și aplicate, precum și a altor măsuri dispuse de organele

Ministerului Finanțelor Publice, abilitate conform legii, să efectueze acte de

control sau de impunere.

Așadar, calificarea dată de curtea

de apel, obiectului cererii reclamantei, ca fiind o contestație la executare,

s-a făcut cu nesocotirea dispozițiilor legale precitate, dar și a principiului

disponibilității, aplicabil în procesul civil.

Având în vedere considerentele

expuse, urmează a se stabili competența de soluționare a litigiului, în favoarea

instanței sesizată inițial, respectiv Curtea de Apel Timișoara, secția

comercială și de contencios administrativ.

Văzând și dispozițiile art. 3 pct. 1

și art. 22 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare

a litigiului privind pe SC A.N. SA Timișoara, Ministerul Finanțelor Publice și

Direcția Generală a Vămilor, în favoarea Curții de Apel Timișoara, secția

comercială și de contencios administrativ.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 21 ianuarie 2003.