ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1334/2003
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1334/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
Decizia nr. 1334
Dosar nr. 5974/2001
Asupra recursului de față:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată
următoarele:
La data de 27 septembrie 1995 reclamanții M.V.
ș. a. au chemat în judecată pe pârâții S.C. Ș.N.D. Galați S.A. și I.C.P.M. S.A.
București pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligați la plata
sumelor cu titlu de recompensă pentru aplicarea și folosirea invenției
brevetată sub nr. 105.608/1992, cu titlu de “Platformă mobilă” și ai căror
autori sunt reclamanții.
În fond după casare, Tribunalul București, secția
a IV a civilă, prin sentința nr. 230 din 7 martie 2001, a admis acțiunea și a
obligat pe pârâta S.C. Ș.N.D. Galați S.A. la plata sumei de 478.389.613 lei,
astfel: reclamantului D.D.C. suma de 71.758.442 lei; reclamantului M.V.N. suma
de 71.758.442 lei; reclamantului F.C. suma de 66.974.546 lei; reclamantului M.A.
suma de 66.974.546 lei; reclamantului C.M. suma de 66.974.546 lei;
reclamantului S.C. suma de 66.974.546 lei; reclamantului M.M. suma de
66.974.546 lei.
Prin aceeași sentință a fost respinsă acțiunea
față de pârâtul I.P.C.M. S.A. ca fiind formulată împotriva unei persoane fără
calitate procesuală pasivă.
Pentru a hotărî astfel tribunalul a motivat că
invenția brevetată sub nr. 105.608/1992 a fost aplicată de către pârâta S.C. Ș.N.D.
Galați S.A. în baza contractului de proiectare nr. 1198/1989 și din expertiza
efectuată în cauză rezultă că drepturile bănești cuvenite reclamanților sunt în
sumă de 478.389.613 lei.
Apelul declarat împotriva acestei sentințe de
către pârâta S.C. Ș.N.D. Galați S.A. a fost admis de Curtea de Apel București,
secția a IV a civilă, care, prin decizia nr. 502 din 23 octombrie 2001 a
schimbat în parte hotărârea tribunalului în sensul că a obligat pe pârâta –
apelantă să plătească reclamanților suma totală de 341.155.410 lei, după cum
urmează: 51.173.312 lei reclamantului D.D.C.; 51.173.312 lei reclamantului M.V.N.;
câte 47.761.757 lei către reclamanții F. C., M.A., C.M, S.M. și M.M.
Au fost menținute celelalte
dispoziții ale sentinței.
Pentru a decide astfel instanța de apel a
reținut și motivat că în vederea acordării drepturilor bănești cuvenite
inventatorilor, între I.P.C.M. și Ș.N. Galați s-a purtat o îndelungă
corespondență, titularul de brevet solicitând beneficiarului invenției
întocmirea postcalculului economic pentru a se putea determina baza de la care
să înceapă negocierea drepturilor patrimoniale cuvenite inventatorilor.
Apelanta a solicitat în repetate rânduri amânarea începerii negocierilor,
susținând că nu se află în posesia elementelor necesare pentru întocmirea
postcalculului, pentru ca ulterior, să susțină că nu a obținut profit de pe
urma aplicării invenției.
Datorită imposibilității de încheiere a
contractului în vederea acordării drepturilor patrimoniale pentru inventatori,
la data de 26 februarie 1996, pârâtul I.P.C.M. a anunțat OSIM că refuză să mai
fie titular de brevet, astfel că începând cu data de 19 mai 1997 această
calitate a fost preluată de reclamanți.
Refuzul încheierii controlului pentru stabilirea
drepturilor patrimoniale cuvenite inventatorilor a fost interpretat de Curtea
de Apel București în sensul că apelanta-pârâtă a nesocotit dispozițiile art. 2
și art. 34 din Legea nr. 64/1991 potrivit cărora dreptul exclusiv la
exploatarea invenției recunoscut titularului brevetului presupune și dreptul la
o remunerație corespunzătoare avantajelor economice obținute în urma aplicării
invenției.
Instanța de apel a înlăturat apărarea pârâtei
potrivit căreia invenția ar fi fost folosită de șantier înainte de data cererii
de depozit formulată de titulari, astfel că invenția nu ar fi remunerabilă, din
contra, Ș.N. Galați având obligația ca în conformitate cu art. 39 din Legea nr.
64/1991 să încheie contract pentru stabilirea drepturilor patrimoniale ale
inventatorilor, drepturi ce au fost determinate ca întindere prin noua
expertiză dispusă și administrată în apel.
A fost respinsă solicitarea apelantei-pârâte
pentru întocmirea unei expertize contabile care să stabilească pe baza
înregistrărilor în contabilitate a avantajelor economice cu motivarea că
specificul speței impunea efectuarea doar a unei expertize în specialitatea
proprietate intelectuală și că aceasta nu se putea realiza de către un expert
contabil.
Împotriva deciziei dată în apel în termen legal
a declarat recurs pârâta S.C. Ș.N.D. Galați S.A. care a criticat hotărârea recurată
în temeiul următoarelor motive: raportul de expertiză întocmit în apel nu ține
seama de cheltuielile și veniturile legate de posesia de către societatea
recurentă a obiectului invenției; raportul dintre cheltuieli și venituri este
negativ și injust pentru recurentă care a comandat la I.P.C.M. S.A. realizarea
prototipului și a însușit obiectul invenției înainte de data depunerii cererii
de brevet, deci înainte de data constituirii depozitului reglementat; în
motivele de casare sunt pe larg prezentate calcule matematice, susținându-se că
suma de 341.155.410 lei acordată reclamanților este rezultatul unei erori de
calcul, care putea fi evitată numai dacă expertiza tehnică era completată cu una
contabilă ce trebuia întocmită de către un expert evaluator; instanța de apel a
aplicat greșit prevederile art. 5 alin. (2) și art. 37 din Legea nr. 64/1991;
instanța de apel a rezolvat greșit capătul de cerere referitor la cheltuielile
de judecată.
După desesizarea instanței de apel, la data de
30 noiembrie 2001, a decedat reclamantul D.D.C., ale cărui moștenitoare –D.O.D.
și D.A.G. ce au fost citate în cauză, au înțeles să continue litigiul pornit de
defunctul lor tată.
Recursul pârâtei este fondat în limitele și
pentru considerentele care succed:
În speță, un prim ciclu procesual s-a finalizat
prin decizia nr. 2066 din 4 iunie 1999 a Curții Supreme de Justiție, secția
civilă, care, admițând recursul pârâtei și casând hotărârile pronunțate
anterior, a indicat instanței de trimitere ca drepturile patrimoniale ale
inventatorilor să fie determinate de o expertiză de specialitate.
Reluând judecata, în fond după casare,
Tribunalul București, secția a IV a civilă, a dispus efectuarea unei expertize
de către ing. M.E., expert autorizat de OSIM în proprietate industrială, care a
ajuns la concluzia că drepturile bănești cuvenite reclamanților – inventatori
sunt în sumă de 478.389.613 lei pentru care instanța de fond a admis acțiunea.
Față de criticile aduse în apel de pârâta S.C. Ș.N.D.
Galați S.A., Curtea de Apel București, secția a IV a civilă, prin încheierea
din 5 iunie 2001, a dispus întocmirea unui supliment la expertiza inițială de
către același consilier autorizat în proprietate industrială. ing. M.E. a
întocmit un “raport de expertiză tehnică”, care de această dată a concluzionat
că drepturile bănești cuvenite inventatorilor sunt în sumă de 341.155.410 lei,
fără ca din lectura acestui nou raport de expertiză să
rezulte care sunt explicațiile pentru diferențele față de primul raport de
expertiză efectuat la instanța de fond.
Având în vedere diferențele dintre cele două
lucrări efectuate la instanțe diferite de același expert, prin cererea de la
dosar apel, pârâta S.C. Ș.N.D. Galați S.A. a cerut motivat “administrarea unei
expertize contrarii” pentru determinarea drepturilor cuvenite reclamanților
prin raportare la cheltuielile pe care societatea pârâtă le-a făcut cu
proiectarea, execuția, punerea în funcțiune, întreținerea, conservarea și
repararea platformei mobile, cu incidența Regulei 53 din Regulamentul de
aplicare a Legii nr. 64/1991 și care să țină seama de documentația înaintată cu
adresa nr.1.1.352 din 24 august 2000.
Cu toate că diferențele dintre cele două lucrări
întocmite de același expert erau evidente, Curtea de Apel București, secția a
IV a civilă, prin încheierea din 16 octombrie 2001, a respins nejustificat și
nemotivat solicitarea pârâtei de “efectuare a unei alte expertize” și a
apreciat totodată că “expertul a răspuns la obiecțiunile fixate de instanță”,
procedeu care a împiedicat clarificarea și înlăturarea diferențelor dintre cele
două expertize și prin care s-a încălcat dreptul la apărare al pârâtei.
Față de cele ce preced, se va admite recursul
pârâtei, va fi casată decizia dată în apel, iar în rejudecare instanța de apel
va dispune efectuarea unei noi expertize de specialitate, care pe lângă
obiectivele fixate inițial de către părți, va lua în calcul atât veniturile obținute
din aplicarea invenției, cât și toate cheltuielile ocazionate de crearea
invenției, materializarea sa, experimentările modelului, omologarea
prototipului, întocmirea documentației pentru seria “O” și salariile
angajaților care au efectuat lucrările amintite.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâta
S.C. Ș.N.D. Galați S.A. împotriva deciziei nr. 502 din 23 octombrie 2001 a
Curții de Apel București, secția a IV a civilă, și trimite cauza la această
instanță pentru rejudecarea apelului.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 2 aprilie
2003.