ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 02.04.2003

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1334/2003

HOTĂRÂRE
02.04.2003
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1334/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)

Decizia nr. 1334

Dosar nr. 5974/2001

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

La data de 27 septembrie 1995 reclamanții M.V.

ș. a. au chemat în judecată pe pârâții S.C. Ș.N.D. Galați S.A. și I.C.P.M. S.A.

București pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligați la plata

sumelor cu titlu de recompensă pentru aplicarea și folosirea invenției

brevetată sub nr. 105.608/1992, cu titlu de “Platformă mobilă” și ai căror

autori sunt reclamanții.

În fond după casare, Tribunalul București, secția

a IV a civilă, prin sentința nr. 230 din 7 martie 2001, a admis acțiunea și a

obligat pe pârâta S.C. Ș.N.D. Galați S.A. la plata sumei de 478.389.613 lei,

astfel: reclamantului D.D.C. suma de 71.758.442 lei; reclamantului M.V.N. suma

de 71.758.442 lei; reclamantului F.C. suma de 66.974.546 lei; reclamantului M.A.

suma de 66.974.546 lei; reclamantului C.M. suma de 66.974.546 lei;

reclamantului S.C. suma de 66.974.546 lei; reclamantului M.M. suma de

66.974.546 lei.

Prin aceeași sentință a fost respinsă acțiunea

față de pârâtul I.P.C.M. S.A. ca fiind formulată împotriva unei persoane fără

calitate procesuală pasivă.

Pentru a hotărî astfel tribunalul a motivat că

invenția brevetată sub nr. 105.608/1992 a fost aplicată de către pârâta S.C. Ș.N.D.

Galați S.A. în baza contractului de proiectare nr. 1198/1989 și din expertiza

efectuată în cauză rezultă că drepturile bănești cuvenite reclamanților sunt în

sumă de 478.389.613 lei.

Apelul declarat împotriva acestei sentințe de

către pârâta S.C. Ș.N.D. Galați S.A. a fost admis de Curtea de Apel București,

secția a IV a civilă, care, prin decizia nr. 502 din 23 octombrie 2001 a

schimbat în parte hotărârea tribunalului în sensul că a obligat pe pârâta –

apelantă să plătească reclamanților suma totală de 341.155.410 lei, după cum

urmează: 51.173.312 lei reclamantului D.D.C.; 51.173.312 lei reclamantului M.V.N.;

câte 47.761.757 lei către reclamanții F. C., M.A., C.M, S.M. și M.M.

Au fost menținute celelalte

dispoziții ale sentinței.

Pentru a decide astfel instanța de apel a

reținut și motivat că în vederea acordării drepturilor bănești cuvenite

inventatorilor, între I.P.C.M. și Ș.N. Galați s-a purtat o îndelungă

corespondență, titularul de brevet solicitând beneficiarului invenției

întocmirea postcalculului economic pentru a se putea determina baza de la care

să înceapă negocierea drepturilor patrimoniale cuvenite inventatorilor.

Apelanta a solicitat în repetate rânduri amânarea începerii negocierilor,

susținând că nu se află în posesia elementelor necesare pentru întocmirea

postcalculului, pentru ca ulterior, să susțină că nu a obținut profit de pe

urma aplicării invenției.

Datorită imposibilității de încheiere a

contractului în vederea acordării drepturilor patrimoniale pentru inventatori,

la data de 26 februarie 1996, pârâtul I.P.C.M. a anunțat OSIM că refuză să mai

fie titular de brevet, astfel că începând cu data de 19 mai 1997 această

calitate a fost preluată de reclamanți.

Refuzul încheierii controlului pentru stabilirea

drepturilor patrimoniale cuvenite inventatorilor a fost interpretat de Curtea

de Apel București în sensul că apelanta-pârâtă a nesocotit dispozițiile art. 2

și art. 34 din Legea nr. 64/1991 potrivit cărora dreptul exclusiv la

exploatarea invenției recunoscut titularului brevetului presupune și dreptul la

o remunerație corespunzătoare avantajelor economice obținute în urma aplicării

invenției.

Instanța de apel a înlăturat apărarea pârâtei

potrivit căreia invenția ar fi fost folosită de șantier înainte de data cererii

de depozit formulată de titulari, astfel că invenția nu ar fi remunerabilă, din

contra, Ș.N. Galați având obligația ca în conformitate cu art. 39 din Legea nr.

64/1991 să încheie contract pentru stabilirea drepturilor patrimoniale ale

inventatorilor, drepturi ce au fost determinate ca întindere prin noua

expertiză dispusă și administrată în apel.

A fost respinsă solicitarea apelantei-pârâte

pentru întocmirea unei expertize contabile care să stabilească pe baza

înregistrărilor în contabilitate a avantajelor economice cu motivarea că

specificul speței impunea efectuarea doar a unei expertize în specialitatea

proprietate intelectuală și că aceasta nu se putea realiza de către un expert

contabil.

Împotriva deciziei dată în apel în termen legal

a declarat recurs pârâta S.C. Ș.N.D. Galați S.A. care a criticat hotărârea recurată

în temeiul următoarelor motive: raportul de expertiză întocmit în apel nu ține

seama de cheltuielile și veniturile legate de posesia de către societatea

recurentă a obiectului invenției; raportul dintre cheltuieli și venituri este

negativ și injust pentru recurentă care a comandat la I.P.C.M. S.A. realizarea

prototipului și a însușit obiectul invenției înainte de data depunerii cererii

de brevet, deci înainte de data constituirii depozitului reglementat; în

motivele de casare sunt pe larg prezentate calcule matematice, susținându-se că

suma de 341.155.410 lei acordată reclamanților este rezultatul unei erori de

calcul, care putea fi evitată numai dacă expertiza tehnică era completată cu una

contabilă ce trebuia întocmită de către un expert evaluator; instanța de apel a

aplicat greșit prevederile art. 5 alin. (2) și art. 37 din Legea nr. 64/1991;

instanța de apel a rezolvat greșit capătul de cerere referitor la cheltuielile

de judecată.

După desesizarea instanței de apel, la data de

30 noiembrie 2001, a decedat reclamantul D.D.C., ale cărui moștenitoare –D.O.D.

și D.A.G. ce au fost citate în cauză, au înțeles să continue litigiul pornit de

defunctul lor tată.

Recursul pârâtei este fondat în limitele și

pentru considerentele care succed:

În speță, un prim ciclu procesual s-a finalizat

prin decizia nr. 2066 din 4 iunie 1999 a Curții Supreme de Justiție, secția

civilă, care, admițând recursul pârâtei și casând hotărârile pronunțate

anterior, a indicat instanței de trimitere ca drepturile patrimoniale ale

inventatorilor să fie determinate de o expertiză de specialitate.

Reluând judecata, în fond după casare,

Tribunalul București, secția a IV a civilă, a dispus efectuarea unei expertize

de către ing. M.E., expert autorizat de OSIM în proprietate industrială, care a

ajuns la concluzia că drepturile bănești cuvenite reclamanților – inventatori

sunt în sumă de 478.389.613 lei pentru care instanța de fond a admis acțiunea.

Față de criticile aduse în apel de pârâta S.C. Ș.N.D.

Galați S.A., Curtea de Apel București, secția a IV a civilă, prin încheierea

din 5 iunie 2001, a dispus întocmirea unui supliment la expertiza inițială de

către același consilier autorizat în proprietate industrială. ing. M.E. a

întocmit un “raport de expertiză tehnică”, care de această dată a concluzionat

că drepturile bănești cuvenite inventatorilor sunt în sumă de 341.155.410 lei,

fără ca din lectura acestui nou raport de expertiză să

rezulte care sunt explicațiile pentru diferențele față de primul raport de

expertiză efectuat la instanța de fond.

Având în vedere diferențele dintre cele două

lucrări efectuate la instanțe diferite de același expert, prin cererea de la

dosar apel, pârâta S.C. Ș.N.D. Galați S.A. a cerut motivat “administrarea unei

expertize contrarii” pentru determinarea drepturilor cuvenite reclamanților

prin raportare la cheltuielile pe care societatea pârâtă le-a făcut cu

proiectarea, execuția, punerea în funcțiune, întreținerea, conservarea și

repararea platformei mobile, cu incidența Regulei 53 din Regulamentul de

aplicare a Legii nr. 64/1991 și care să țină seama de documentația înaintată cu

adresa nr.1.1.352 din 24 august 2000.

Cu toate că diferențele dintre cele două lucrări

întocmite de același expert erau evidente, Curtea de Apel București, secția a

IV a civilă, prin încheierea din 16 octombrie 2001, a respins nejustificat și

nemotivat solicitarea pârâtei de “efectuare a unei alte expertize” și a

apreciat totodată că “expertul a răspuns la obiecțiunile fixate de instanță”,

procedeu care a împiedicat clarificarea și înlăturarea diferențelor dintre cele

două expertize și prin care s-a încălcat dreptul la apărare al pârâtei.

Față de cele ce preced, se va admite recursul

pârâtei, va fi casată decizia dată în apel, iar în rejudecare instanța de apel

va dispune efectuarea unei noi expertize de specialitate, care pe lângă

obiectivele fixate inițial de către părți, va lua în calcul atât veniturile obținute

din aplicarea invenției, cât și toate cheltuielile ocazionate de crearea

invenției, materializarea sa, experimentările modelului, omologarea

prototipului, întocmirea documentației pentru seria “O” și salariile

angajaților care au efectuat lucrările amintite.

Admite recursul declarat de pârâta

S.C. Ș.N.D. Galați S.A. împotriva deciziei nr. 502 din 23 octombrie 2001 a

Curții de Apel București, secția a IV a civilă, și trimite cauza la această

instanță pentru rejudecarea apelului.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 2 aprilie

2003.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2004-10-07
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5515/2004
art. 304 pct. 8 si 9 C. proc. civ. și se referă, în esență, la faptul că acțiunea reclamanților este prescrisa și, așa cum a decis tribunalul, in cauză operează autoritatea de lucru judecat. Se subliniază că obiectul acțiunii este reprezent
ÎCCJ 2007-01-16
0,92
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 266/2007
sunt coautori. Prin sentința civilă nr. 366 din 14 decembrie 2001 Tribunalul Galați, secția civilă, a respins acțiunea pentru autoritate de lucru judecat. Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că înșiși reclamanții au arătat în a
ÎCCJ 2004-10-20
0,92
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5728/2004
Asupra recursului civil de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele : Prin acțiunea introdusă la 14 iulie 1999 reclamantul C.A. a solicitat în contradictoriu cu F.P.S. și cu SC M. SA, obligarea acestora la plata sumei
ÎCCJ 2003-01-28
0,91
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 392/2003
Decizia nr. 392 Dosar nr. 353/2002 Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: La data de 5 ianuarie 1999, reclamantul G.M. a chemat în judecată pe pârâta S.C. R. S.A. București pentru ca prin hotăr
ÎCCJ 2005-04-08
0,91
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2817/2005
Asupra recursului civil de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea adresată la 21 aprilie 2003 Tribunalul București, reclamantul G.M. a solicitat obligarea SC R. SA la plata sumei de 79.026.712 lei, re
Sursă