ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2197/2003

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Prin sentința civilă nr. 1029/ C din 23 septembrie

1999, pronunțată de Tribunalul Sibiu, s-a admis acțiunea în anulare formulată

de reclamantul D.P. împotriva pârâtei SC C. SA Sibiu și au fost anulate

hotărârile ordinare și extraordinare A.G.A. din 29 mai 1999 a SC C. SA.

Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a

reținut că Adunarea generală nu a fost convocată legal.

Sentința a fost menținută de curtea de apel care a

respins apelul declarat de pârâta SC C. SA.

Împotriva deciziei nr. 321/ A /2000, pronunțată de

Curtea de Apel Alba Iulia, pârâta SC C. SA a declarat recurs criticând-o ca

fiind nelegală și netemeinică, întrucât s-a omis să se examineze procesul

verbal, încheiat în ședința din 29 mai 1999, din care rezultă că Adunarea

generală a fost statutară, prezenți fiind deținătorii a 94,64% din totalul

acțiunilor din capitalul social, situație față de care nu puteau fi anulate

hotărârile A.G.A. , chiar dacă ar fi existat vreun viciu privind convocarea.

Se mai susține că administratorul D.P. a refuzat

semnarea convocării pentru 13 mai 1999, motiv pentru care s-a făcut o nouă

convocare pentru 29 mai 1999.

Ultimul aspect invocat privește dovada plății pentru

anunțarea convocării la Buletinul Oficial de care instanța nu a ținut seama.

Examinând legalitatea și temeinicia deciziei recurate,

în raport cu criticile formulate, se constată că recursul declarat este

nefondat.

Din examinarea actelor dosarului rezultă:

Potrivit art. 117 alin. (3) din Legea nr. 31/1990,

precum și a art. 14 alin. (5) din Statutul societății comerciale C. SA,

convocarea Adunării generale a societății trebuia publicată într-unul din

ziarele mai răspândite din localitatea aflată în raza sediului societății,

condiții ce nu au fost îndeplinite în cauză.

De asemenea, era obligatorie și publicarea convocării

în Buletinul Oficial al României. Faptul că pârâta intimată a prezentat

chitanța de plată a convocării nu poate înlătura nulitatea absolută a

hotărârii, fiind irelevant și faptul că hotărârea este în concordanță cu

normele legale sau statutare.

Astfel fiind, recursul declarat a fost respins,

conform art. 312 pct. 1 C. proc. civ., decizia pronunțată fiind legală și

temeinică.

PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâta SC C. SA

Sibiu, împotriva deciziei nr. 321/ A din 5 aprilie 2002 a Curții de Apel Alba

Iulia, secția comercială și de contencios administrativ.

IREVOCABILĂ.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 10 aprilie

2003.