ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3715/2003

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Reclamantul P.C. a chemat în judecată Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiție, pentru a se dispune actualizarea corectă a pensiei de serviciu în conformitate cu prevederile art. 103 alin. (1) și (5) din Legea nr. 92/1992 și O.G. nr. 83/2000 și să fie obligat pârâtul să comunice Casei Naționale de Pensii noul cuantum al pensiei pentru a proceda la plata diferențelor cuvenite pentru perioada 1 noiembrie 2000 la zi. Curtea de Apel București, secția de contencios administrativ, prin sentința civilă nr. 1638 din 3 decembrie 2001, a declinat competența judecării cauzei, în favoarea Tribunalului București, iar Curtea Supremă de Justiție, prin decizia nr. 2518 din 28 iunie 2002, a casat sentința și a trimis cauza aceleiași instanțe pentru competenta soluționare.

După casare, Curtea de Apel București, prin sentința civilă nr. 1198 din 10 decembrie 2002, a respins acțiunea, reținând următoarele: Reclamantul a solicitat recunoașterea dreptului său – în calitate de magistrat pensionar - de a se include în calculul pensiei de serviciu și adaosul de 20% pentru vechimea în magistratură, cu începere de la 1 noiembrie 2000, când a fost pusă în aplicare O.G. nr. 83/2000 pentru modificarea și completarea Legii nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din autoritățile judecătorești. Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiție, prin întâmpinare, a solicitat respingerea acțiunii în raport de art. 1 pct. 8 din O.G.

nr. 83/2000 și art. 15 alin. (2) din Constituție; în acest sens s-a arătat că adaosul la indemnizația de încadrare se ia în calcul la stabilirea pensiei de serviciu care se acordă după data intrării în vigoare a ordonanței mai înainte citate - art. 5 alin. (3). În final, s-a reținut că adaosul la indemnizația de încadrare lunară se ia în calcul la stabilirea pensiei de serviciu, conform art. 5 alin. (3) din O.G. nr. 83/2000, numai în situațiile în care pensia de serviciu se acordă după intrarea în vigoare a actului normativ; reclamantul, însă, avea deja stabilită pensia de serviciu în momentul apariției O.G. nr. 83/2000, astfel că actualizarea pensiei, în cazul acestuia, s-a făcut corect numai pe baza coeficientului de multiplicare prevăzut în Anexa nr. 1 din ordonanță.

Împotriva sentinței a declarat recurs reclamantul, susținând, în esență, că potrivit art. 5 din Legea nr. 50/1996, așa cum a fost modificat prin O.G. nr. 83/2000, începând cu 1 noiembrie 2000, beneficiază de adaosul de 20% pentru vechimea în magistratură, care trebuie inclus în calculul pensiei. Recursul este nefondat. În cauză, obiectul litigiului privește obligarea Ministerului Public – Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiție, să comunice noul cuantum al pensiei, stabilit potrivit art. 103 din Legea nr. 92/1992, republicată și O.G. nr. 83/2000, în sensul de a fi inclus în calculul pensiei adaosul de 20% pentru vechimea în magistratură.

Sub acest aspect, care constituie obiectul litigiului, se constată că Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiție, cu adresa nr. 16812 din 19 ianuarie 2001, a comunicat Oficiului Central de Plata Pensiilor tabelul nominal cu magistrații care beneficiază de pensie de serviciu, conform art. 103 din Legea nr. 92/1992, republicată și respectiv O.G. nr. 83/2000; în acest tabel este trecut și reclamantul, cu mențiunea că are 26 de ani vechime în magistratură. În raport de aceste date, soluția de respingere a acțiunii reclamantului este corectă, întrucât nu există un refuz nejustificat din partea Ministerului Public – Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiție de a rezolva cererea reclamantului.

Motivarea hotărârii este, însă, greșită în partea în care reține că adaosul la indemnizația de încadrare se ia în calcul la stabilirea pensiei de serviciu numai în situația în care pensia de serviciu se acordă după intrarea în vigoare a O.G. nr. 83/2000. În realitate, însă, adaosul la indemnizația de încadrare lunară, prevăzut de O.G. nr. 83/2000, pentru modificarea și completarea Legii nr. 50/ 1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, se ia în calculul stabilirii pensiilor și în situația magistraților care s-au pensionat anterior adoptării ordonanței; aceasta, deoarece ordonanță nu prevede vreo excepție în privința pensiilor stabilite anterior adoptării ei.

Dar, includerea adaosului la indemnizația de încadrare lunară și, respectiv, luarea ei în calculul stabilirii pensiei reclamantului, se realizează în baza art. 103 din Legea nr. 92/1992, modificată și a O.G. nr. 83/2000 de către Oficiul Central de Plata Pensiilor, începând cu 1 noiembrie 2000 la zi. În consecință, urmează a respinge recursul formulat de P.C. și continuat de P.M., P.L. și P.L.M.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul continuat de P.M., P.L. și P.L.M., în calitate de moștenitori ai lui P.C., împotriva sentinței civile nr. 1198 din 10 decembrie 2002 a Curții de Apel București, secția de contencios administrativ, ca nefondat. Pronunțată în ședință publică, astăzi 6 noiembrie 2003.