ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2581/2003

Asupra recursului de față,

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin cererea adresată Tribunalului

Sibiu la data de 28 iulie 2000, înregistrată la nr. 4144/2000, reclamanta, SC T.M.

SA, a solicitat obligarea pârâtei, SC T.I.E. SRL, să-i plătească suma de

28.130.400 lei, reprezentând contravaloarea facturii nr. 7814193 din data de 11

iulie 2000 și cheltuieli de judecată.

Tribunalul Sibiu, prin sentința

civilă nr. 2061, pronunțată la data de 27 decembrie 2000, în dosarul nr. 4144/2000,

a respins acțiunea reclamantei, cu motivarea că aceasta a fost introdusă peste

termenul de prescripție de un an, prevăzut de art. 32 din Convenția referitoare

la contractul de transport internațional de mărfuri C.M.R., față de data

efectuării transportului de marfă, 3 iunie 1999, pe ruta Sibiu - Italia.

Apelul formulat de reclamantă, împotriva acestei hotărâri, a

fost respins, ca nefondat, de secția comercială și de contencios administrativ

a Curții de Apel Alba Iulia, prin decizia civilă nr. 331/A, pronunțată la data

de 27 aprilie 2001, în dosarul nr. 1563/2001.

Spre a hotărî astfel, prima instanță

de control judiciar a reținut, ca fiind nefondată, critica vizând nelegalitatea

hotărârii instanței de fond, față de dispozițiile art. 32 din C.M.R., în

conformitate cu care orice acțiune, derivând din contractul de transport rutier

internațional, se prescrie în termen de 1 an de la preluarea transportului.

Împotriva deciziei pronunțată în

apel a formulat recurs apelanta-reclamantă, invocând, generic, ca temei de

drept al cererii sale, dispozițiile art. 304 C. proc. civ.

În motivarea recursului s-a arătat,

în esență, că decizia atacată a fost dată cu încălcarea prevederilor art. 32 pct.

1 lit. c) din Convenția C.M.R., critică care poate fi încadrată, conform art. 306

alin. (3) C. proc. civ., în dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

Intimata-pârâtă a solicitat, prin

întâmpinare, respingerea recursului, arătând că excepția prescripției

extinctive, admisă de instanța de fond a fost corect confirmată de instanța de

apel.

Recursul este fondat.

Astfel, examinarea actelor dosarului

relevă că raportul juridic dedus judecății îl constituie obligația pârâtei de a

plăti reclamantei suma de 28.130.400 lei, reprezentând contravaloarea

transportului internațional de marfă pe ruta Sibiu - Italia, executat întocmai

de reclamantă în beneficiul pârâtei, în baza comenzii sale de transport din

data de 1 iunie 1999, întocmai cu recepționarea integrală și fără obiecțiuni a

mărfii de către destinatar, conform scrisorii de trăsură din data de 3 iunie

1999, care reprezintă contractul de transport (dosarul Tribunalului Sibiu).

Așa fiind, cum acestui raport

juridic îi este aplicabilă Convenția de la Geneva din 1956, privind contractul

internațional de mărfuri pe șosele (C.M.R.) la care România a aderat prin

Decretul nr. 451/1972, și scrisoarea de trăsură, ca lege a părților, și cum art.

32 pct. e lit. c) din menționata convenție stabilește că acțiunile, derivând

din transporturile supuse acestei reglementări, se prescriu în termen de un an,

iar termenul de prescripție curge începând de la expirarea unui termen de 3

luni de la data încheierii contractului de transport, care, în speță, este 3

iunie 1999, se constată că, față de această dată și data introducerii acțiunii:

28 iulie 2000, hotărârile pronunțate în cauză au fost date cu încălcarea

menționatelor dispoziții legale.

Pentru aceste considerente, reținând

incidența prevederilor art. 304 pct. 9 C. proc. civ., Curtea, în temeiul art. 312

alin. (1) teza 1 alin. (2) și (5) C. proc. civ. și art. 313 C. proc. civ., va

admite recursul, va casa decizia instanței de apel, căreia îi va trimite cauza

spre rejudecare în fond, având în vedere dispozițiile art. 297 alin. (1) C.

proc. civ. și faptul că prima instanță a respins cererea de chemare în judecată

fără a intra în cercetarea fondului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de

reclamanta, SC T.M. SA Sibiu, împotriva deciziei nr. 331/A din 27 aprilie 2001

a Curții de Apel Alba Iulia, secția comercială și de contencios administrativ.

Casează decizia recurată și trimite

cauza, spre rejudecare în fond, instanței de apel.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință publică,

astăzi, 14 mai 2003.