ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1686/2003

S-a luat în examinare recursul declarat de

contestatorul G.I.M împotriva deciziei nr.47/A din 27 iunie 2002 a Curții de

Apel Pitești – Secția civilă.

La apelul nominal s-au

prezentat recurentul-contestator G.I.M și intimații-pârâți Orașul Băile Govora,

prin Primar și Primăria Băile Govora, ambii reprezentați de domnul B.C.,

secretarul Primăriei.

Procedura completă.

Recurentul-contestator

G.I.M cere admiterea recursului, astfel cum a fost formulat.

Reprezentantul Orașului și

Primăriei Băile Govora solicită respingerea recursului.

C U R T E A

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin sentința civilă

nr.98/14.03.2002 a Tribunalului Vâlcea, s-a respins contestația formulată de

contestatorul G.M.împotriva dispoziției nr.152/15.10.2001 emisă de primarul

Orașului Băile  -Govora cu privire la terenul în suprafață de 1200 mp situat pe

raza orașului Băile - Govora pct.”Sub Izman”.

Pentru a hotărî astfel,

instanța de fond a reținut că terenul în litigiu – 1200 mp din pct.”Sub Izman”

– a intrat în patrimoniul fostului C.A.P.Mihăiești urmare a înscrierii

autorilor contestatorului în această unitate, iar mai apoi a intrat în

patrimoniul orașului Băile - Govora în urma unei comasări făcute în baza

Decretului nr.151/1950.

În conformitate cu art.8

alin.1 din Legea nr.10/2001, terenul în litigiu nu poate face obiectul dreptului

de restituire în condițiile acestei legi.

Curtea de Apel Pitești,

prin decizia civilă nr.47/27.06.2002, a respins ca nefondat apelul declarat de

contestatorul G.M.împotriva sentinței civile nr.98/14.03.2002 a Tribunalului

Vâlcea.

Pentru a hotărî astfel,

instanța de apel a reținut că terenul în litigiu – 1200 mp – face parte din

patrimoniul orașului Băile – Govora ca urmare a comasărilor făcute în baza

Decretului nr.151/1950, regimul juridic al terenului este acela de teren adus

în C.A.P. și trecut ulterior în proprietatea statului, aflat la data de

01.01.1990 în administrarea Primăriei Băile – Govora.

S-a mai reținut că în

raport de situația juridică a terenului, constituirea sau reconstituirea

dreptului de proprietate al foștilor proprietari este reglementată de

prevederile art.8 alin.2 și art.37 din Legea nr.18/1991 în redactarea ei

inițială. Prin cererea depusă după intrarea în vigoare a Legilor nr.18/1991,

nr.169/1997 și nr.1/2000, contestatorul a utilizat procedura acestora. În atare

situație, contestatorul nu poate să uzeze de prevederile Legii nr.10/2001,

avându-se în vedere art.8(1) din această lege.

Împotriva deciziei civile

mai sus menționată a declarat recurs contestatorul G.M., criticând-o ca fiind

nelegală – invocând art.304 pct.9 C.proc.civ.deoarece:

- terenul în litigiu – 1200

mp pct.”Sub Izman” de pe raza orașului Băile – Govora – nu a făcut parte din

patrimoniul fostului C.A.P.Mihăiești, în acest sens este adeverința

nr.2389/2001 emisă de Primăria comunei Mihăiești;

- regimul juridic al

terenului litigios nu poate fi reglementat concomitent de prevederile art.8

alin.2 și art.37 din Legea nr.18/1991 în redactarea ei inițială;

- art.8 alin.1 din Legea

nr.10/2001 care stabilește corelația dintre acest act normativ și legile

fondului funciar face referire la dispozițiile Legii fondului funciar

nr.18/1991 republicată și cele ale Legii nr.1/2000;

- instanța de apel a făcut

o aplicare greșită a textelor de lege mai sus menționate.

Recursul nu este fondat.

Terenul în litigiu în

suprafață de 1200 mp situat în pct.”Sub Izman” de pe raza orașului Băile –

Govora, ce a făcut obiectul Notificării formulate de G.M.în condițiile art.21

din Legea 10/2001, către Primăria Băile – Govora, a aparținut autorilor

acestuia care au fost locuitorii comunei Mihăiești, județul Vâlcea și care au

avut calitatea de membri cooperatori – Adeverința nr.6699 din 09.12.1998

eliberată de Consiliul Local Mihăiești – fila 66 dosar fond.

Terenul mai sus menționat

face parte din perimetrul orașului Govora – Băi ca urmare a unor comasări

efectuate între localitățile Mihăiești și orașul Băile – Govora, în baza

Decreetului 151/1950, în acest sens sunt procesele-verbale încheiate la

05.04.1962 și la 26.10.1964 filele 69-70 dosar fond.

Așa se face că suprafața de

teren agricol cu care autorii reclamantului au intrat în C.A.P.-ul Mihăiești,

fizic, nu se mai regăsește în perimetrul acestuia după operațiunea de comasare.

Acest lucru nu înseamnă că prin schimb C.A.P.-ul a pierdut suprafețe de teren,

câtă vreme este vorba de schimb prin comasare, în locul terenului ce i-a

aparținut, C.A.P.-ul a primit alte suprafețe de teren. În sensul comasării este

și Hotărârea nr.2030/1996 a Comisiei Județene Vâlcea pentru aplicarea legii

fondului funciar, potrivit căreia punerea în posesie a contestatorului se va

face pe raza comunei Mihăiești, județul Vâlcea – fila 71 dosar fond.

Așadar, regimul juridic al

terenului este acela de teren adus în C.A.P. și trecut ulterior în proprietatea

statului, aflat la data de 01.01.1990 în administrarea Primăriei Băile –

Govora.

În raport de situația

juridică, constituirea sau reconstituirea dreptului de proprietate a foștilor

proprietari ori moștenitorilor acestora este reglementat de art.8 alin.2 și

art.37 din Legea nr.18/1991 în redactarea inițială a acesteia.

De altfel, contestatorul

G.M.după intrarea în vigoare a Legilor nr.18/1991, nr.169/1997 și nr.1/2000 a

urmat procedura prevăzută de acestea.

În atare situație nu are

relevanță juridică faptul că lui G.M.nu i-a fost reconstituit dreptul de

proprietate cu privire la terenul în litigiu în temeiul legilor mai sus

menționate, de vreme ce art.8 alin.1 din Legea nr.10/2001 prevede că „nu intră

sub incidența prezentei legi terenurile al căror regim juridic este reglementat

prin Legea fondului funciar nr.18/1991 republicată și prin Legea nr.1/2000

pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și

forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr.18/1991

și ale Legii nr.169/1997”.

Cu alte cuvinte instanțele

au făcut o corectă aplicare a legilor mai sus enunțate.

Pentru toate aceste

considerente Curtea va reține că motivul de recurs invocat de contestatorul

G.M.nu se circumscrie motivului de casare prevăzut de art.304 pct.9

C.proc.civ.și pe cale de consecință se va respinge ca nefondat recursul

declarat de G.M.împotriva deciziei civile nr.47/A din 27.06.2002 a Curții de

Apel Pitești – Secția civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de

G.I.Mîmpotriva deciziei nr.47/A din 27.06.2002 a Curții de Apel Pitești –

Secția civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 22 aprilie

2003.