ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3125/2003

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Reclamanta T.Ș. a chemat în judecată Casa

Județeană de Pensii Cluj, solicitând instanței ca în contradictoriu cu pârâta

și pe calea contenciosului administrativ să dispună anularea hotărârii nr. 6901

din 22 ianuarie 2003 în sensul de a fi obligată pârâta să-i acorde drepturile

prevăzute de O.G. nr. 105/1999 aprobată prin Legea nr. 189/2000, întrucât are

calitate de persoană refugiată, fiind născută în refugiu.

Curtea de Apel Cluj, secția comercială și de

contencios administrativ, prin sentința civilă nr. 254 din 20 martie 2003 a

admis acțiunea formulată de reclamantă dispunând anularea hotărârii nr. 6901/2003

emisă de pârâtă. Totodată a dispus obligarea pârâtei să-i recunoască

reclamantei calitatea de refugiat în perioada 3 decembrie 1942 - 6 martie 1945

și să-i acorde drepturile bănești cuvenite începând cu 1 ianuarie 2003.

Pentru a pronunța această soluție instanța a

reținut că dispozițiile legale aplicabile persoanelor strămutate nu prevăd în

mod imperativ înlăturarea persoanelor născute în refugiu de la acordarea

drepturilor bănești astfel că pentru motive de echitate nu se justifică aplicarea

unui tratament discriminatoriu minorilor refugiați sau născuți în refugiu.

Împotriva acestei sentințe considerată nelegală

și netemeinică a declarat recurs Casa Județeană de Pensii Cluj, susținând în

esență, că intimata nu și-a schimbat domiciliu fiind născută în localitatea

Brăila, și nu a suferit persecuții din motive etnice, întrucât localitatea

Brăila aparținea Statului Român.

A mai susținut și că instanța de fond a adăugat

la lege prin aceea că a acordat unele drepturi reparatorii și persoanelor

născute în refugiu ori acesta este un atribut exclusiv al legii.

Recursul este nefondat.

Este de necontestat că reclamanta s-a născut la

data de 3 decembrie 1942 în Brăila, în perioada în care părinții s-au aflat în

refugiu.

Potrivit prevederilor art. 1 din

O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de prevederile

prezentei ordonanțe persoana, cetățean român, care în perioada regimurilor

instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 a suferit

persecuții etnice, aflându-se în una dintre cele 6 situații enumerate.

Din interpretarea teleologică a prevederilor

ordonanței, rezultă că obiectul cât și scopul reglementării îl constituie

acordarea unor drepturi compensatorii pentru prejudiciile suferite de

persoanele persecutate de regimurile respective în perioada arătată, din motive

etnice.

Având în vedere că legiuitorul a urmărit ca de

aceste drepturi compensatorii să se bucure toate persoanele, cetățeni români,

care au avut de suferit consecințele persecuțiilor exercitate din motive

etnice, prin persoană persecutată trebuie înțeleasă atât persoana care a

suferit acele persecuții în mod nemijlocit, cât și acelea care au suferit

persecuțiile respective în mod indirect, prin consecințele care s-au răsfrânt

nemijlocit asupra lor.

Acesta este cazul copiilor care s-au născut în

perioada în care părinții lor s-au refugiat sau au fost strămutați, ca urmare a

unor persecuții din motive etnice și au suferit astfel toate consecințele

nefavorabile ce au decurs din această situație.

Or, în cauză este necontestat că reclamanta,

care s-a născut ulterior datei la care părinții săi au fost nevoiți să se

refugieze din localitatea de domiciliu, a suferit aceleași consecințe

nefavorabile și prejudicii pe care le-a suferit familia sa ca urmare a

persecuțiilor etnice exercitate.

Că legiuitorul a urmărit să acorde drepturi

compensatorii tuturor celor care au fost victimele și/sau au avut de suferit ca

urmare a persecuțiilor din motive etnice, rezultă și din împrejurarea că astfel

de drepturi au fost acordate prin art. 3 din O.G. nr. 105/1999 și soțului

supraviețuitor.

Deci, dacă legiuitorul a înțeles să acorde o

indemnizație lunară soțului supraviețuitor, care nu a suferit persecuțiile și

nici consecințele persecuțiilor din motive etnice, a fortiori trebuie să

beneficieze de aceleași drepturi compensatorii copilul care fiind născut în

perioada refugiului, a suferit în mod direct toate consecințele nefavorabile

care s-au răsfrânt asupra familiei sale ca urmare a persecuțiilor etnice.

Având în vedere considerentele de mai sus, care

justifică pe deplin soluția de admitere a acțiunii, motivele de recurs sunt

neîntemeiate, acesta urmând să fie respins ca atare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul declarat de Casa

Județeană de Pensii Cluj împotriva sentinței civile nr. 254 din 20 martie 2003

a Curții de Apel Cluj, secția comercială și de contencios administrativ, ca

nefondat.

Pronunțată, în ședința publică, astăzi 9

octombrie 2003.