ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3125/2003

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Reclamanta T.Ș. a chemat în judecată Casa Județeană de Pensii Cluj, solicitând instanței ca în contradictoriu cu pârâta și pe calea contenciosului administrativ să dispună anularea hotărârii nr. 6901 din 22 ianuarie 2003 în sensul de a fi obligată pârâta să-i acorde drepturile prevăzute de O.G. nr. 105/1999 aprobată prin Legea nr. 189/2000, întrucât are calitate de persoană refugiată, fiind născută în refugiu. Curtea de Apel Cluj, secția comercială și de contencios administrativ, prin sentința civilă nr. 254 din 20 martie 2003 a admis acțiunea formulată de reclamantă dispunând anularea hotărârii nr. 6901/2003 emisă de pârâtă.

Totodată a dispus obligarea pârâtei să-i recunoască reclamantei calitatea de refugiat în perioada 3 decembrie 1942 - 6 martie 1945 și să-i acorde drepturile bănești cuvenite începând cu 1 ianuarie 2003. Pentru a pronunța această soluție instanța a reținut că dispozițiile legale aplicabile persoanelor strămutate nu prevăd în mod imperativ înlăturarea persoanelor născute în refugiu de la acordarea drepturilor bănești astfel că pentru motive de echitate nu se justifică aplicarea unui tratament discriminatoriu minorilor refugiați sau născuți în refugiu. Împotriva acestei sentințe considerată nelegală și netemeinică a declarat recurs Casa Județeană de Pensii Cluj, susținând în esență, că intimata nu și-a schimbat domiciliu fiind născută în localitatea Brăila, și nu a suferit persecuții din motive etnice, întrucât localitatea Brăila aparținea Statului Român.

A mai susținut și că instanța de fond a adăugat la lege prin aceea că a acordat unele drepturi reparatorii și persoanelor născute în refugiu ori acesta este un atribut exclusiv al legii. Recursul este nefondat. Este de necontestat că reclamanta s-a născut la data de 3 decembrie 1942 în Brăila, în perioada în care părinții s-au aflat în refugiu. Potrivit prevederilor art. 1 din O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de prevederile prezentei ordonanțe persoana, cetățean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 a suferit persecuții etnice, aflându-se în una dintre cele 6 situații enumerate. Din interpretarea teleologică a prevederilor ordonanței, rezultă că obiectul cât și scopul reglementării îl constituie acordarea unor drepturi compensatorii pentru prejudiciile suferite de persoanele persecutate de regimurile respective în perioada arătată, din motive etnice.

Având în vedere că legiuitorul a urmărit ca de aceste drepturi compensatorii să se bucure toate persoanele, cetățeni români, care au avut de suferit consecințele persecuțiilor exercitate din motive etnice, prin persoană persecutată trebuie înțeleasă atât persoana care a suferit acele persecuții în mod nemijlocit, cât și acelea care au suferit persecuțiile respective în mod indirect, prin consecințele care s-au răsfrânt nemijlocit asupra lor. Acesta este cazul copiilor care s-au născut în perioada în care părinții lor s-au refugiat sau au fost strămutați, ca urmare a unor persecuții din motive etnice și au suferit astfel toate consecințele nefavorabile ce au decurs din această situație.

Or, în cauză este necontestat că reclamanta, care s-a născut ulterior datei la care părinții săi au fost nevoiți să se refugieze din localitatea de domiciliu, a suferit aceleași consecințe nefavorabile și prejudicii pe care le-a suferit familia sa ca urmare a persecuțiilor etnice exercitate. Că legiuitorul a urmărit să acorde drepturi compensatorii tuturor celor care au fost victimele și/sau au avut de suferit ca urmare a persecuțiilor din motive etnice, rezultă și din împrejurarea că astfel de drepturi au fost acordate prin art. 3 din O.G. nr. 105/1999 și soțului supraviețuitor.

Deci, dacă legiuitorul a înțeles să acorde o indemnizație lunară soțului supraviețuitor, care nu a suferit persecuțiile și nici consecințele persecuțiilor din motive etnice, a fortiori trebuie să beneficieze de aceleași drepturi compensatorii copilul care fiind născut în perioada refugiului, a suferit în mod direct toate consecințele nefavorabile care s-au răsfrânt asupra familiei sale ca urmare a persecuțiilor etnice. Având în vedere considerentele de mai sus, care justifică pe deplin soluția de admitere a acțiunii, motivele de recurs sunt neîntemeiate, acesta urmând să fie respins ca atare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Respinge recursul declarat de Casa Județeană de Pensii Cluj împotriva sentinței civile nr. 254 din 20 martie 2003 a Curții de Apel Cluj, secția comercială și de contencios administrativ, ca nefondat. Pronunțată, în ședința publică, astăzi 9 octombrie 2003.