ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 15.05.2003

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1844/2003

HOTĂRÂRE
15.05.2003
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1844/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin cererea adresată Administrației

Finanțelor Publice Sibiu, reclamanții S.V. și S.O. au solicitat restituirea

T.V.A. - ului achitat cu ocazia montării unei centrale termice de apartament;

cu adresa nr. 71759/2001, pârâta le-a comunicat reclamanților soluția de respingere

a cererii.

La răspunsul primit, reclamanții au

formulat contestația, iar D.G.F.P. Sibiu, prin decizia nr. 76/16 mai 2002, și-a

declinat competența în favoarea Tribunalului Hunedoara, secția de contencios

administrativ, reținând că neaprobarea restituirii T.V.A. - ului s-a realizat

prin adresa nr. 7175/25 martie 2002, iar contestația s-a făcut în baza unei

adrese, nu împotriva unui act de control, astfel că competența de soluționare

revine Tribunalului Sibiu.

Tribunalul Sibiu, secția de

contencios administrativ, prin sentința civilă nr. 2495 din 14 octombrie 2002

și-a declinat competența în favoarea D.G.F.P. Sibiu.

Curtea de Apel Alba Iulia, secția de

contencios administrativ, prin sentința civilă nr. 124 din 27 noiembrie 2002,

judecând conflictul de competență, a stabilit competența de soluționare a

contestației în favoarea D.G.F.P. Sibiu, cu următoarea motivare:

Potrivit dispozițiilor art. 1 din

O.U.G. nr. 13/2001, contestațiile formulate în condițiile prezentei ordonanțe

sunt căi administrative de atac prin care se solicită diminuarea sau anularea,

după caz, a impozitelor, taxelor, datoriei vamale, contribuțiilor la fondurile

speciale, a majorărilor de întârziere sau a penalităților ori a altor sume

constatate și aplicate, precum și a altor măsuri dispuse de organele

Ministerului Finanțelor Publice abilitate, potrivit legii, să efectueze acte de

control sau de impunere. De asemenea, se soluționează potrivit prezentei

ordonanțe și contestațiile împotriva modului de stabilire a taxelor judiciare

de timbru, precum și cele formulate împotriva actelor de constatare în cazul

rambursării T.V.A.

Or, în cauză, reclamanții contestă

actul constatator întocmit de Administrația Finanțelor Publice Sibiu, iar

competența de soluționare, potrivit art. 1 alin. (2) din O.U.G. nr. 13/2001,

revine D.G.F.P. Sibiu.

Împotriva sentinței a declarat

recurs Administrația Finanțelor Publice Sibiu, susținând, în esență, că, în

cauză, nu s-au efectuat acte de control sau acte de imputare, prin care să se

stabilească obligații fiscale, astfel că Tribunalul Sibiu este competent să

soluționeze contestația.

Recursul este nefondat.

În adevăr, în cauză, s-a refuzat

restituirea T.V.A. - ului, iar împotriva actului constatator întocmit de

Administrația Finanțelor Publice Sibiu au formulat contestație reclamanții S.V.

și S.O.

Or, potrivit art. 1 alin. (1) și (2)

din O.G. nr. 13/2001, la care prima instanță a făcut referire, contestația

reclamanților, formulată împotriva refuzului de restituire a T.V.A. - ului,

constituie o cale administrativă de atac, care se soluționează de către

D.G.F.P. Sibiu, așa cum corect a apreciat prima instanță.

În acest sens, este de observat că,

potrivit art. 12 din O.G. nr. 13/2001, numai deciziile direcțiilor generale ale

finanțelor publice și controlului financiar de stat județene, respectiv a

municipiului București, precum și deciziile Ministerului Finanțelor Publice pot

fi atacate, în condițiile legii, la instanța judecătorească competentă în a

cărei rază teritorială își are domiciliul sau sediul, după caz, contestatorul,

nu și contestațiile formulate în condițiile art. 1 din ordonanță.

În consecință, soluția adoptată de

prima instanță este legală și temeinică, iar recursul nefondat, urmând să fie

respins.

Respinge recursul declarat de Administrația Finanțelor

Publice a municipiului Sibiu împotriva sentinței civile nr. 194 din 27

noiembrie 2002 a Curții de Apel Alba Iulia, secția comercială și de contencios

administrativ, ca nefondat.

Pronunțată în ședință publică, astăzi

15 mai 2003.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2003-10-07
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3060/2003
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la data de 3 septembrie 2002, reclamantul R.I. a chemat în judecată Administrația Finanțelor Publice a municipiului Sibiu, soli
ÎCCJ 2003-01-29
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1031/2004
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la 9 decembrie 2002, la Curtea de Apel Alba Iulia, secția comercială și de contencios administrativ, sub nr. 6345, reclamanta S
ÎCCJ 2003-10-02
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2977/2003
. a declinat competența de soluționare a litigiului în favoarea Curții de Apel Alba Iulia, secția comercială și de contencios administrativ. Curtea de Apel Alba Iulia, secția comercială și de contencios administrativ, unde cauza a fost înre
ÎCCJ 2003-06-04
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2176/2003
executoriu emis de către un organ fără atribuții jurisdicționale. Analizând conflictul negativ de competență, Curtea de Apel Alba Iulia, secția comercială și de contencios administrativ, prin sentința civilă nr. 216 din 18 decembrie 2002, a
ÎCCJ 2003-04-02
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1345/2003
S-a luat în examinare recursul declarat de S.C. „M.I.” SRL împotriva sentinței civile nr.346 din 12 decembrie 2001 a Curții de Apel Alba Iulia – Secția comercială și de contencios administrativ. La apelul nominal s-au prezentat recurenta-re
Sursă