ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 31.03.2004

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1311/2004

HOTĂRÂRE
31.03.2004
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1311/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)

Asupra recursurilor de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la 25

aprilie 2003, la Tribunalul Sibiu, secția de contencios administrativ, sub nr. 3777,

reclamantul L.I. a solicitat în contradictoriu cu Direcția Generală a

Finanțelor Publice Sibiu și Administrația Finanțelor Publice a municipiului

Sibiu, anularea deciziei nr. 68 din 24 martie 2003 și a titlului executoriu nr.

114350 din 17 mai 2002, ca nelegale.

În motivarea acțiunii s-a precizat

de către reclamant, că și-a construit în apartamentul său, o centrală termică,

pentru care a achitat T.V.A., în temeiul art. 17 lit. b) din O.U.G. nr. 17/2000,

că formulând cerere de restituire a acestei sume, i-a fost admisă, iar ulterior

Administrația Finanțelor Publice Sibiu i-a solicitat restituirea sumei.

S-a mai susținut că actele

administrative emise, sunt nelegale, întrucât O.U.G. nr. 17/2000 acordă cota 0

de T.V.A., pentru reabilitarea locuințelor.

Tribunalul Sibiu, prin sentința

civilă nr. 3048/C pronunțată la 4 septembrie 2003, a admis acțiunea, a dispus

modificarea deciziei nr. 68 din 24 martie 2003, emisă de Direcția Generală a

Finanțelor Publice Sibiu, în sensul admiterii contestației și a absolvirii de

restituirea sumei de 4.694.029 lei, reprezentând T.V.A.

Tribunalul Sibiu, pentru a hotărî

astfel, a reținut că pentru lucrările de instalare a centralei termice,

reclamantul a achiziționat și materiale, că a îndeplinit condițiile impuse de

O.U.G. nr. 17/2000, în ce privește cota 0 T.V.A.

Tribunalul a înlăturat apărarea

formulată de Direcția Generală a Finanțelor Publice Sibiu, în sensul că nu se

poate restitui T.V.A. - ul pentru materialele achiziționate pe cont propriu,

întrucât prin decizia nr. 3, a Ministerului Finanțelor Publice, s-a impus

condiția ca materiale încorporate să fie cuprinse în lucrările și facturile

emise de persoanele fizice sau juridice autorizate care execută lucrarea de

instalare, condiție pe care reclamantul o îndeplinea.

Împotriva acestei hotărâri a

declarat recurs Direcția Generală a Finanțelor Publice Sibiu, invocând

nelegalitatea acesteia, în sensul că intimatul nu a îndeplinit condițiile

prevăzute de Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 1026/2000, acesta

achiziționând materialele pe cont propriu.

În același sens, a formulat recurs

și Administrația Finanțelor Publice a municipiului Sibiu.

Potrivit art. 302

1

principiu, recursurile, iar în faza judiciară a acestora, Înalta Curte de Casație

și Justiție, analizându-le, le-a respins cu următoarea motivare:

- rezultă că intimatul a îndeplinit

condițiile impuse de O.U.G. nr. 17/2000 și Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 1026/2000,

care se referă la realizarea instalației și montarea centralei;

- de asemenea, intimatul a făcut

dovada că acestea au fost cumpărate de la comercianți autorizați, conform

facturilor fiscale care identifică bunul vândut și prețul plătit;

- în atare împrejurare, recurentele

au interpretat restrictiv actele normative enunțate, deși acestea se referă la

restituirea T.V.A., și pentru materialele achiziționate, astfel că recursurile

de față urmează a fi respinse ca nefondate, hotărârea instanței de fond fiind

legală și temeinică.

Respinge recursurile declarate de

Direcția Generală a Finanțelor Publice Sibiu și de Administrația Finanțelor

Publice a municipiului Sibiu împotriva sentinței civile nr. 3048/C din 4

septembrie 2003, a Tribunalului Sibiu, secția comercială și de contencios

administrativ, ca nefondate.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 31 martie 2004.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2004-03-31
0,97
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1312/2004
Asupra recursurilor de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată sub nr. 4391/2003, la Tribunalul Sibiu, reclamantul S.C. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Direcția Generală a Finanțe
ÎCCJ 2004-03-31
0,97
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1313/2004
Asupra recursurilor de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: U.N., în contradictoriu cu Direcția Generală a Finanțelor Publice Sibiu și Administrația Finanțelor Publice a municipiului Sibiu, a solicitat anularea d
ÎCCJ 2003-11-06
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3718/2003
art. 16 din Legea nr. 29/1990. Dosarul a fost înregistrat după casare la Curtea de Apel Alba Iulia, secția comercială și de contencios administrativ, sub nr. 4136/2002 și prin sentința nr. 182 din 20 noiembrie 2002, instanța, aducând la înd
ÎCCJ 2004-05-18
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1988/2004
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată pe calea contenciosului administrativ, reclamanta SC V.S. SRL a chemat în judecată municipiul Sibiu, Consiliul Local al municip
ÎCCJ 2003-05-27
0,93
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2757/2003
Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Reclamanta SC E.T. SA Sibiu a chemat-o în judecată pe pârâta SC S.A. SRL Sibiu, solicitând obligarea pârâtei la plata sumei de 29.872.738 lei, reprezentân
Sursă