Decizia nr. 1311/2004 — ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal — recurs

Asupra recursurilor de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la 25 aprilie 2003, la Tribunalul Sibiu, secția de contencios administrativ, sub nr. 3777, reclamantul L.I. a solicitat în contradictoriu cu Direcția Generală a Finanțelor Publice Sibiu și Administrația Finanțelor Publice a municipiului Sibiu, anularea deciziei nr. 68 din 24 martie 2003 și a titlului executoriu nr. 114350 din 17 mai 2002, ca nelegale. În motivarea acțiunii s-a precizat de către reclamant, că și-a construit în apartamentul său, o centrală termică, pentru care a achitat T.V.A., în temeiul art. 17 lit. b) din O.U.G. nr. 17/2000, că formulând cerere de restituire a acestei sume, i-a fost admisă, iar ulterior Administrația Finanțelor Publice Sibiu i-a solicitat restituirea sumei.

S-a mai susținut că actele administrative emise, sunt nelegale, întrucât O.U.G. nr. 17/2000 acordă cota 0 de T.V.A., pentru reabilitarea locuințelor. Tribunalul Sibiu, prin sentința civilă nr. 3048/C pronunțată la 4 septembrie 2003, a admis acțiunea, a dispus modificarea deciziei nr. 68 din 24 martie 2003, emisă de Direcția Generală a Finanțelor Publice Sibiu, în sensul admiterii contestației și a absolvirii de restituirea sumei de 4.694.029 lei, reprezentând T.V.A. Tribunalul Sibiu, pentru a hotărî astfel, a reținut că pentru lucrările de instalare a centralei termice, reclamantul a achiziționat și materiale, că a îndeplinit condițiile impuse de O.U.G. nr. 17/2000, în ce privește cota 0 T.V.A.

Tribunalul a înlăturat apărarea formulată de Direcția Generală a Finanțelor Publice Sibiu, în sensul că nu se poate restitui T.V.A. - ul pentru materialele achiziționate pe cont propriu, întrucât prin decizia nr. 3, a Ministerului Finanțelor Publice, s-a impus condiția ca materiale încorporate să fie cuprinse în lucrările și facturile emise de persoanele fizice sau juridice autorizate care execută lucrarea de instalare, condiție pe care reclamantul o îndeplinea. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs Direcția Generală a Finanțelor Publice Sibiu, invocând nelegalitatea acesteia, în sensul că intimatul nu a îndeplinit condițiile prevăzute de Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 1026/2000, acesta achiziționând materialele pe cont propriu.

În același sens, a formulat recurs și Administrația Finanțelor Publice a municipiului Sibiu. Potrivit art. 302 1 C. proc. civ., modificat și completat prin O.U.G. nr. 58/2003, s-au admis în principiu, recursurile, iar în faza judiciară a acestora, Înalta Curte de Casație și Justiție, analizându-le, le-a respins cu următoarea motivare: - rezultă că intimatul a îndeplinit condițiile impuse de O.U.G.

nr. 17/2000 și Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 1026/2000, care se referă la realizarea instalației și montarea centralei; - de asemenea, intimatul a făcut dovada că acestea au fost cumpărate de la comercianți autorizați, conform facturilor fiscale care identifică bunul vândut și prețul plătit; - în atare împrejurare, recurentele au interpretat restrictiv actele normative enunțate, deși acestea se referă la restituirea T.V.A., și pentru materialele achiziționate, astfel că recursurile de față urmează a fi respinse ca nefondate, hotărârea instanței de fond fiind legală și temeinică.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE Respinge recursurile declarate de Direcția Generală a Finanțelor Publice Sibiu și de Administrația Finanțelor Publice a municipiului Sibiu împotriva sentinței civile nr. 3048/C din 4 septembrie 2003, a Tribunalului Sibiu, secția comercială și de contencios administrativ, ca nefondate. Pronunțată în ședință publică, astăzi 31 martie 2004.