ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 109/2003

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la 5 decembrie 2001, la Curtea Supremă de Justiție, secția de contencios administrativ, sub nr. 4404, reclamanta SC M.C. SRL a solicitat în contradictoriu cu Banca Națională a României, anularea Ordinului Viceguvernatorului Băncii Naționale a României nr. 75 din 3 octombrie 2001, menținut de Consiliul de Administrație, prin hotărârea nr. 163 din 16 noiembrie 2001. În motivarea contestației s-a precizat de către reclamantă că desfășoară activitate de construcții-montaj, din anul 1995, pe teritoriul Federației Ruse și că în această situație a solicitat și a obținut autorizarea unui cont curent în ruble și dolari la Moscova.

S-a mai arătat că acest cont a fost autorizat să funcționeze până la data de 30 iunie 2001, societatea urmând să depună o nouă cerere de reautorizare până la data de 30 mai 2001, însă, datorită neîncheierii unui nou contract cu partenerii ruși până la 30 iunie 2001, nu a putut depune documentația de reautorizare. Și în fine, s-a menționat că în urma controlului efectuat de inspectorii bancari, a fost sancționată societatea cu o amendă, întrucât, având contracte cu clienții în derulare, nu a putut închide aceste conturi. În dovedirea contestației s-au depus la dosar acte, respectiv Ordinul nr. 75 din 3 octombrie 2001, emis de Viceguvernatorul Băncii Naționale a României și hotărârea nr. 163 din 16 noiembrie 2001, a Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a României.

Analizând acțiunea, Curtea urmează să rețină că reclamanta SC M.C. SRL a fost sancționată cu amendă de 5.000.000 lei, prin Ordinul nr. 75 din 3 octombrie 2001, emis de Viceguvernatorul Băncii Naționale a României, întrucât a încălcat normele legale prevăzute la pct. 4 alin. (1) din N.R.V., din Regulamentul Băncii Naționale a României nr. 3, privind efectuarea operațiunilor valutare, modificat, care reglementează condițiile de autorizare a deschiderii și funcționării de conturi în străinătate în termenul în care se poate solicita reînnoirea autorizației, respectiv cu 30 de zile înainte de data expirării.

A mai rezultat că reclamanta a obținut autorizarea unui cont curent în ruble și dolari la Moscova, ca urmare a faptului că a desfășurat o activitate de construcții montaj în anul 1995 pe teritoriul Federației Ruse, că acesta a funcționat până la 30 iunie 2001, urmând ca cererea de autorizare să o facă până la data de 30 mai 2001. Întrucât societatea nu a depus documentele necesare reautorizării conturilo, cu 30 zile înainte de expirarea autorizației, ci mult mai târziu, la data de 1 iulie 2001, după expirarea termenului, ea se face vinovată de încălcarea reglementărilor valutare, astfel că în mod întemeiat, prin hotărârea nr. 163 din 16 noiembrie 2001, Consiliul de Administrație a menținut sancțiunea prevăzută de Ordinul nr. 75 din 3 octombrie 2001, emis de Viceguvernatorul Băncii Naționale a României.

Susținerea reclamantei că, având contracte cu clienții în derulare, nu a putut închide conturile și datorită faptului că deschiderea acestora presupunea multe formalități, nu reprezintă motive de exonerare a sancțiunii și nici de a modifica constatările consemnate în procesul-verbal nr. 41 din 27 iunie 2001, încheiat de inspectorii Băncii Naționale a României la sediul reclamantei. Constatând legalitatea actelor atacate, Curtea urmează să respingă recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de SC M.C. SRL București, împotriva hotărârii nr. 163 din 16 noiembrie 2001, a Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a României. Pronunțată în ședință publică, astăzi 17 ianuarie 2003.