ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 377/2003
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 377/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
S-a luat în examinare
recursul declarat de S.C. „E. P.” SRL Satu-Mare împotriva sentinței civile
nr.98/CA/2001-P din 25 iunie 2001 a Curții de Apel Oradea.
La apelul nominal s-a
prezentat intimatul-pârât Ministerul Finanțelor Publice prin consilierul
juridic, lipsind recurenta-reclamantă S.C. „E.P.” SRL Satu Mare;
intimata-pârâtă D.G.F.P.C.F.S. Satu Mare și Garda Financiară Satu Mare.
Procedura completă.
Consilierul juridic a
susținut recursul, solicitând admiterea acestuia astfel cum a fost formulat în
scris.
Reprezentanta Parchetului
General de pe lângă Curtea Supremă de Justiție a pus concluzii de respingere a
recursului, ca nefondat.
C U R T E A
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată
la 14 martie 2000 la Curtea de Apel Oradea, secția contencios administrativ, sub
nr.1126 reclamanta S.C. „E.P.” SRL Satu Mare a chemat în judecată pe pâtâții
Ministerul Finanțelor și D.G.F.P.C.F.S. Satu Mare în nume propriu și prin
organul său de control Garda Financiară, pentru ca în contradictoriu cu aceștia
să se dispună anularea Deciziei nr.24 din 14.01.2000, precum și a măsurilor
fiscale și a amenzii contravenționale aplicate prin procesul verbal încheiat la
nr.30.06.1999 cu nr.1842.
În motivarea acțiunii, s-a
precizat de către reclamantă că a fost obligată la plata accizelor în sumă de
18.278.712 lei, a majorărilor de întârziere în sumă de 10.162.236 și la o
amendă contravențională de 300.000 lei, măsură datorată interpretării greșite a
prevederilor art.6 din O.G. nr.82/1997 aprobată prin Legea nr.196/1998, în
sensul că ar avea calitatea de agent economic prelucrător.
S-a mai arătat că în
realitate achiziționează rachiuri naturale în vrac de la diferiți producători,
plătitori de accize și le îmbuteliază în butelii cu formă deosebită în care
este introdus fructul specific: măr, pară, strugure, etc., și că prin această
activitate nu are loc o prelucrare industrială.
Curtea de Apel Oradea,
Secția contencios administrativ prin sentința nr.98 pronunțată la 25 iunie 2001
a respins acțiunea formulată de reclamanta S.C. „E.P.” SRL împotriva pârâților
Ministerul Finanțelor, D.G.F.P. Satu Mare în nume propriu și pentru organul de
control Garda Financiară.
Pentru a hotărî astfel,
instanța de fond a reținut că reclamanta este titulara licenței de fabricație
de rachiuri naturale și țuică, și că în perioada controlată martie – decembrie
1998 în evidențele contabile ale acesteia nu au fost reflectate obligațiile
fiscale reprezentând accize pentru băuturile alcoolice livrate.
Potrivit O.U.G. nr.82/1997
cu modificările aduse prin O.U.G. nr. 18/1998, la art.2 și 3 se enumeră
produsele supuse accizelor iar la art.6 se prevede expres că în cazul
produselor provenite din import sau din țară, utilizate ca materie-primă pentru
obținerea altor produse supuse accizelor, altele decât băuturile alcoolice
spirtoase produse exclusiv din alcool etilic alimentar, agenții economici
prelucrători vor deduce pe bază de documente justificative din accizele
datorate pentru produse finale facturate, accizele plătite în vamă sau la achiziționarea
de pe piața internă.
Instanța a mai reținut că
exceptarea de sub regimul deducerilor din acest articol nu se referă la
produsele din litigiu, deoarece nu sunt băuturi alcoolice spirtoase produse
exclusiv din alcool etilic alimentar, așa cum a fost definit, ci sunt băuturi
supuse procesului prelucrării.
De asemenea, s-a mai arătat
că exceptarea a fost înlăturată prin modificarea adusă prin O.U.G. nr.18/1998,
în vigoare la data controlului.
Împotriva sentinței
pronunțate de Curtea de Apel Oradea, Secția contencios administrativ, a
declarat recurs reclamanta SC „E.P.” SRL, invocând nelegalitatea și
netemeinicia acesteia.
În esență, în motivarea
recursului s-a susținut că instanța de fond a interpretat greșit dispozițiile
legale referitoare la plata accizelor pentru toate produsele comercializate
care conțin alcool, deoarece O.G. nr.18/1999 valabilă în momentul controlului,
a abrogat O.U.G. nr. 82/1997.
Recursul este nefondat.
Din verificarea actelor
dosarului, Curtea urmează să constate că hotărârea pronunțată de Curtea de Apel
Oradea, Secția contencios administrativ este legală și temeinică.
Rezultă că măsurile dispuse
de către organele de control financiar privind obligarea la plata accizelor și
a majorărilor de întârziere cenzurate de instanța de fond, sunt legale.
Dispozițiile legale
aplicate recurentei, care este un agent ecomonic prelucrător și nu comerciant
de băuturi alcoolice, așa cum încearcă să susțină, sunt cele ale O.U.G.
nr.82/1997, cu modificările ulterioare.
Exceptările de sub regimul
deducerilor accizelor, cum încearcă recurenta să susțină, nu se referă la
produsele din litigiu, deoarece nu sunt băuturi alcoolice spirtoase produse
exclusiv din alcool etilic alimentar, așa cum a fost definit în art.3.
Cum instanța de fond a analizat
toate aceste aspecte, Curtea urmează să respingă recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat
de S.C. „E.P.” SRL Satu-Mare împotriva sentinței civile nr.98/CA/2001-P din 25
iunie 2001 a Curții de Apel Oradea.
Pronunțată în
ședință publică, astăzi 31 ianuarie 2003.