ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1508/2003

S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta S.M.M.împotriva încheierii din 14 ianuarie 2003 a Curții de Apel Iași, pronunțată în dosarul nr.1931/2002 al acestei instanțe. La apelul nominal s-au prezentat: recurenta-reclamantă S.M.M.personal, lipsind intimații-pârâți S.C. „T.” S.A. Iași, Primăria Municipiului Iași, R.A. „A.P.A.P.S.”. Procedura completă. Nefiind chestiuni prealabile, Curtea a acordat cuvântul în dezbaterea recursului cu, care a fost investită. Reclamanta S.M.M.a solicitat admiterea recursului declartat împotriva încheierii prin care s-a suspendat în baza art.47 din Legea nr.10/2001 apelul declarat de aceasta în dosarul nr.193/2002 al Curții de Apel Iași și repunerea cauzei pe rol.

C U R T E A Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: La data de 17 septembrie 2001, S.M.M.a chemat în judecată pe S.C. „T.” S.A. Iași, Primăria Municipiului Iași și Autoritatea pentru Privatizare și Administrare a Participațiilor Statului pentru anularea deciziei nr.2 din 17 august 2001 emisă de prima pârâtă , în baza art.23 din Legea nr.10/2001, prin care s-a respins cererea de restituire a imobilului, format din casă și teren, situat în Municipiul Iași, str.Lascăr Catargiu nr.54. Totodată, a solicitat obligarea pârâtelor S.C. „T.” S.A. Iași și Primăria Municipiului Iași să-i restituie în natură, părțile din imobil deținute efectiv de fiecare dintre ele.

Tribunalul Iași, secția civilă, prin sentința nr.225 din 18 martie 2002, a respins, ca nefondată acțiunea, cu motivarea că în cauză sunt incidente dispozițiile art.32 din Legea nr.99/1999. Curtea de Apel Iași, secția civilă, prin încheierea din 14 ianuarie 2003 a suspendat în baza art.47 alin.2 din Legea nr.10/2001 judecata apelului declarat de reclamantă împotriva sentinței menționate până la soluționarea acțiunii în constatarea nulității absolute a titlurilor de proprietate invocate de către deținătoarele imobilului, litigiu care formează obiectul dosarului nr.12426/2002 al Tribunalului Iași, aflat în curs de judecată. Împotriva acestei încheieri reclamanta a declarat recurs, bazat pe motivul de casare prevăzut de art.304 pct.9 C.proc.civ.., în dezvoltarea căruia a arătat, în esență, că instanța de apel, suspendând judecata pricinii, a violat dispozițiile art.47 alin.2 din Legea nr.10/2001 ale cărei ipoteze de aplicare sunt străine cauzei de față.

În consecință, a cerut anularea actului procedural atacat și continuarea judecății. Recursul este nefondat. Potrivit art.47 alin.2 din Legea nr.10/2001, în cazul acțiunilor formulate potrivit art.46 și 48 din lege, procedura de restituire începută în temeiul acestei legi este suspendată până la soluționarea acelor acțiuni prin hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă. Rezultă că textul, fără a distinge, are în vedere procedura de restituire în integralitatea ei, adică și faza ei judecătorească. Or, dacă în această fază, fiind invocată ca mijloc de apărare acțiunea prevăzută de art.46 din lege, văzută ca o chestiune prejudicială de competența materială a instanței de drept comun, este obligatoriu ca instanța care exercită controlul jurisdicției speciale administrative prevăzute de Legea nr.10/2001, să suspende judecata ei, până la rezolvarea cu putere de lucru judecat, a acestei chestiuni.

Practic , textul instituie un caz de suspendare legală de drept și nu facultativă, pentru a fi lăsată la latitudinea instanței. Desigur, în condițiile art.243 alin.2 C.proc.civ.. suspendarea va interveni numai dacă împrejurarea avută în vedere de textul art.47 alin.2 din lege, s-a ivit înainte de închiderea dezbaterilor. Cum, în speță, s-a făcut dovada că înainte de închiderea dezbaterilor asupra apelului reclamantei, acțiunea acesteia, fondată pe dispozițiile art.46 din lege, era în curs de soluționare la instanța de drept comun, cu temei s-a făcut aplicarea art.47 alin.2 din lege și a fost suspendată judecata apelului. În consecință, recursul reclamantei este nefondat și va fi respins ca atare.

PENTRU ACESTE  MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta S.M.M.împotriva încheierii din 14 ianuarie 2003 a Curții de Apel Iași în dosarul nr.1931/2002 al Curții de Apel Iași. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 11 aprilie 2003.