ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1508/2003

S-a

luat în examinare recursul declarat de reclamanta S.M.M.împotriva încheierii

din 14 ianuarie 2003 a Curții de Apel Iași, pronunțată în dosarul nr.1931/2002

al acestei instanțe.

La

apelul nominal s-au prezentat: recurenta-reclamantă S.M.M.personal, lipsind

intimații-pârâți S.C. „T.” S.A. Iași, Primăria Municipiului Iași, R.A.

„A.P.A.P.S.”.

Procedura

completă.

Nefiind

chestiuni prealabile, Curtea a acordat cuvântul în dezbaterea recursului cu,

care a fost investită.

Reclamanta

S.M.M.a solicitat admiterea recursului declartat împotriva încheierii prin care

s-a suspendat în baza art.47 din Legea nr.10/2001 apelul declarat de aceasta în

dosarul nr.193/2002 al Curții de Apel Iași și repunerea cauzei pe rol.

C U R T E A

Asupra

recursului de față:

Din

examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

La data de 17 septembrie 2001, S.M.M.a chemat în judecată pe

S.C. „T.” S.A. Iași, Primăria Municipiului Iași și Autoritatea pentru

Privatizare și Administrare a Participațiilor Statului pentru anularea deciziei

nr.2 din 17 august 2001 emisă de prima pârâtă , în baza art.23 din Legea

nr.10/2001, prin care s-a respins cererea de restituire a imobilului, format

din casă și teren, situat în Municipiul Iași, str.Lascăr Catargiu nr.54.

Totodată, a solicitat obligarea pârâtelor S.C. „T.” S.A. Iași și Primăria

Municipiului Iași să-i restituie în natură, părțile din imobil deținute efectiv

de fiecare dintre ele.

Tribunalul

Iași, secția civilă, prin sentința nr.225 din 18 martie 2002, a respins, ca

nefondată acțiunea, cu motivarea că în cauză sunt incidente dispozițiile art.32

din Legea nr.99/1999.

Curtea

de Apel Iași, secția civilă, prin încheierea din 14 ianuarie 2003 a suspendat

în baza art.47 alin.2 din Legea nr.10/2001 judecata apelului declarat de

reclamantă împotriva sentinței menționate până la soluționarea acțiunii în

constatarea nulității absolute a titlurilor de proprietate invocate de către

deținătoarele imobilului, litigiu care formează obiectul dosarului

nr.12426/2002 al Tribunalului Iași,  aflat în curs de judecată.

Împotriva

acestei încheieri reclamanta a declarat recurs, bazat pe motivul de casare

prevăzut de art.304 pct.9 C.proc.civ.., în dezvoltarea căruia a arătat, în

esență, că  instanța de apel,  suspendând judecata pricinii, a violat

dispozițiile art.47 alin.2 din Legea nr.10/2001  ale cărei ipoteze de aplicare

sunt străine cauzei de față. În consecință, a cerut anularea actului procedural

atacat și continuarea judecății.

Recursul

este nefondat.

Potrivit

art.47 alin.2 din Legea nr.10/2001, în cazul acțiunilor formulate potrivit

art.46 și 48 din lege, procedura de restituire începută în temeiul acestei legi

este suspendată până la soluționarea  acelor acțiuni prin hotărâre

judecătorească definitivă și irevocabilă.

Rezultă

că textul, fără a distinge, are în vedere procedura de restituire în

integralitatea ei, adică și faza ei judecătorească. Or, dacă  în această fază,

fiind invocată ca mijloc de apărare acțiunea prevăzută de art.46 din lege,

văzută  ca o chestiune prejudicială de competența materială a instanței de

drept comun, este obligatoriu ca instanța care exercită controlul jurisdicției

speciale administrative prevăzute de Legea nr.10/2001, să suspende judecata ei,

până la  rezolvarea cu putere de lucru judecat, a acestei chestiuni. Practic ,

textul instituie un caz de suspendare legală de drept și nu facultativă, pentru

a fi lăsată la latitudinea instanței. Desigur, în condițiile art.243 alin.2

C.proc.civ.. suspendarea va interveni numai dacă împrejurarea avută în vedere

de textul art.47 alin.2 din lege, s-a ivit înainte de închiderea dezbaterilor.

Cum,

în speță, s-a făcut dovada că  înainte de închiderea dezbaterilor asupra

apelului reclamantei, acțiunea acesteia,  fondată pe dispozițiile art.46 din

lege, era în curs de soluționare la instanța de drept comun, cu temei s-a făcut

aplicarea art.47 alin.2 din lege și a fost suspendată judecata apelului.

În

consecință, recursul reclamantei este nefondat și va fi respins ca atare.

PENTRU ACESTE  MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul

declarat de reclamanta S.M.M.împotriva încheierii din 14 ianuarie 2003 a Curții

de Apel Iași în dosarul nr.1931/2002 al Curții de Apel Iași.

Irevocabilă.

Pronunțată

în ședință publică, astăzi 11 aprilie 2003.