ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1161/2003
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1161/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
S-a
luat în examinare recursul declarat de T.V. împotriva sentinței civile nr.94
din 15 iulie 2002 a Curții Apel Galați – Secția comercială și de contencios
administrativ.
La
apelul nominal s-a prezentat Procurorul General al Parchetului de pe lângă
Curtea Supremă de Justiție prin procurorul T.A., lipsind T.V.
Procedura
completă.
Reprezentantul
Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție a pus concluzii de
respingere a recursului ca nefondat.
C
U R T E A
Asupra
recursului de față;
Din
examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
T.V.
, prin procurator F.M. a chemat în judecată Procurorul General al României
pentru a fi obligat să dispună asupra contestației referitoare la taxa de
timbru datorată pentru cererea de promovare a unui recurs în anulare împotriva
unor hotărâri judecătorești irevocabile pronunțate în materie de dreptul
muncii.
Reclamantul
a arătat că la 14.12.2001, cu scrisoarea recomandată nr.5167/12.12.2001 a
înaintat Procurorului General, contestație împotriva măsuri dispuse de a se
achita taxa de timbru obligatoriu, pentru examinarea hotărârilor asupra cărora
s-a cerut promovarea recursului în anulare.
Intrucât
nu a primit răspuns favorabil, a revenit cu o nouă cerere cu recomandata
5580/28.01.2002, la care iar nu a primit răspuns, astfel că, urmează a se
constata refuzul nejustificat de a soluționa cererea.
Curtea
de Apel Galați – Secția comercială și de contencios administrativ, prin
sentința nr.94 din 15.07.2002, a respins acțiunea pentru – lipsa calității
procesuale pasive a pârâtului, față de dispozițiile art.40 din Legea
nr.92/1992.
Considerând
hotărârea netemeinică și nelegală, reclamantul a declarat recurs și a solicitat
admiterea lui și casarea sentinței întrucât în speță s-a făcut dovada refuzului
nejustificat de soluționare a cererii.
Recursul
este nefondat.
Acțiunea
formulată de reclamant este îndreptată impotriva Procurorului General al României.
Conform
legii de organizare judecătorească nr.92/1992, acesta are o serie de atribuții
precizate în art.40.
Din
verificarea acestora, rezultă că Procurorul General nu are și pe aceea de
răspunde personal la cererile înregistrate, fie de persoane fizice, fie de
persoane juridice, astfel că acesta nu poate avea calitate procesuală pasivă
într-o acțiune formulată în baza Legii nr.29/1990, a contenciosului
administrativ.
Soluția
instanței de respingere a acțiunii, este temeinică și legală, astfel că,
recursul se privește nefondat și în baza art.312 Cod procedură civilă, urmează
a fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge
recursul declarat de T.V. împotriva sentinței civile nr.94 din 15 iulie 2002 a
Curții Apel Galați – Secția comercială și de contencios administrativ.
Pronunțată
în ședință publică, astăzi 21 martie 2003.