ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3059/2003

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată sub nr. 5734/1999 la Judecătoria Piatra Neamț, reclamanta J.M. a solicitat pe calea contenciosului administrativ, obligarea pârâtei D.J.M.P.S. Neamț, să procedeze la recalcularea pensiei stabilite inițial prin decizia de pensionare nr. 162.899/1999. În motivarea cererii reclamanta a pretins că s-a calculat greșit pensia sub mai multe aspecte: luarea în calcul a primilor 5 ani din ultimii 10 lucrați, neluarea în calcul a perioadei lucrate în grupa a II-a de muncă (includerea a două luni, în loc de 28 de ani); neincluderea sporurilor care au avut caracter permanent: de noapte, de toxicitate, pentru condiții grele de muncă.

Prin sentința civilă nr. 5551 din 20 septembrie 1999, instanța și-a declinat competența în favoarea Curții de Apel Bacău. Cererea a fost înregistrată sub nr. 4350/1999. Prin sentința civilă nr. 112 din 29 august 2000 a fost respinsă acțiunea ca nefondată, avându-se în vedere expertiza contabilă efectuată în cauză. Prin decizia civilă nr. 1800 din 11 mai 2001 a Curții Supreme de Justiție, a fost admis recursul reclamantei, s-a casat sentința de mai sus și s-a trimis cauza spre rejudecare, în vederea efectuării unei noi expertize contabile. Prin sentința nr. 128 din 5 decembrie 2002, s-a respins ca neîntemeiată acțiunea reclamantei. Pentru a pronunța astfel, instanța a avut în vedere: În cauză s-a efectuat o nouă expertiză contabilă, în persoana expertului C.I.

Pe baza probelor administrate după rejudecare, s-a reținut că singurul aspect fondat al criticii privind modul de calcul al pensiei a fost baza de calcul, aspect remediat prin emiterea de către pârâtă a unei noi decizii. Luarea în calcul a primilor 5 ani consecutivi din ultimii 10 ani lucrați efectiv, s-a făcut în avantajul contestatoarei, întrucât astfel nu ar fi putut beneficia de măsurile de protecție prevăzute de H.G. nr. 565/1996. Evidențierea primirii unor sume de bani ca spor de noapte în câteva luni din anul 1992, pentru anumite zile în care contestatoarea a lucrat în schimbul de noapte, nu are relevanță, concluzia expertei fiind eronată cu privire la includerea acestuia în calculul pensiei, întrucât nu a avut caracter permanent.

Celelalte sporuri reclamate ca trebuind să fie incluse în calculul pensiei, nici una din expertize nu a menționat că ar fi fost omise. Împotriva sentinței a declarat recurs reclamanta J.M., criticând-o astfel: Instanța de fond nu a avut în vedere că au existat și alte erori de calcul în cele două expertize; astfel, pe lunile mai și iunie 2002, în buletinul de calcul este înscris salariul de 15.174 lei, iar în Cartea de Muncă, 18.148 lei, rectificare ce nu s-a făcut de D.J.M.P.S. Neamț. Nu i s-au luat în calcul toate sporurile care i-au fost atribuite prin contractul individual de muncă, sporuri ce trebuiau adăugate la baza de calcul; s-au avut în vedere sporurile doar la două luni, din cele 60 de luni, pe considerentul că Legea nr. 49/1992 a intrat în vigoare în anul 1992, fără a se preciza data.

Nu s-au avut în vedere inadvertențele dintre adeverințele de venituri eliberate de SC P. SA Neamț. Pârâta nu a avut în vedere sporurile ce i se cuveneau, nici toate indexările, compensările și indicele de inflație. Analizându-se actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin decizia nr. 162899 din 28 ianuarie 1999, Oficiul Pensii de Stat Neamț i-a stabilit recurentei-reclamante pensia pentru muncă depusă și limită de vârstă, cu începere de la 1 februarie 1999, pentru o vechime totală de 32 ani, din care 20 de ani, 4 luni și 10 zile în grupa a II-a de muncă, la un salariul mediu tarifar de 3.599,70 lei pentru primii 5 ani consecutivi din ultimii 10 ani de activitate, conform H.G.

nr. 565/1996 privind aplicarea măsurilor de protecție socială a pensiilor de asigurări sociale și militare, stabilite și recalculate după 1 august 1996. Erorile de calcul au fost clarificate prin decizia de pensionare nr. 162899 din 17 ianuarie 2001, iar a doua eroare, privind diferența de salariu de la 15.174 lei, la 18.148 lei, de asemeni s-a elucidat, nefiind luat în calcul sporul de noapte care nu a fost un venit permanent. Cu referire la sporurile luate în calcul la stabilirea pensiei, s-au avut în vedere cele primite după data de 1 aprilie 1992, data intrării în vigoare a Legii nr. 49/1992, prin care s-a modificat și completat art. 10 din Legea nr. 3/1997 și ca atare, s-au avut în vedere sporul de vechime în muncă de 15% și 12%, sporul pentru condiții deosebite aferente perioadei iunie 1987 – iunie 1992, conform datelor certe din carnetul de muncă, dat fiind că adeverințele de la SC P. SA au conținut date contradictorii.

Sporul de noapte nu a putut fi luat în vedere, neavând caracter permanent. Instanța de fond a avut în vedere și faptul că perioada 1992 – 1997, ca bază de calcul, realiza o pensie cu un cuantum mult mai mic, măsurile de protecție conform H.G. nr. 565/1996 art. 1 alin. (1), se aplică pensiilor la care drepturile se deschid după 1996, fiind favorabil recurentei pentru perioada 1987 – 1992; în acest mod a beneficiat de toate măsurile de protecție admise de lege. Constatându-se față de considerentele expuse, că nu sunt motive care să ducă la casare, se va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de J.M. împotriva sentinței civile nr. 128 din 5 decembrie 2002 a Curții de Apel Bacău, secția comercială și de contencios administrativ, ca nefondat. Pronunțată în ședință publică, astăzi 7 octombrie 2003.