ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1771/2003

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin acțiunea formulată la data de 7

noiembrie 2002, reclamantul R.I. a solicitat anularea hotărârii nr. 2049/2002 a

Casei Județene de Pensii Bihor și obligarea pârâtei să recunoască reclamantului

calitatea de beneficiar al Legii nr. 189/2000.

În motivarea acțiunii s-a arătat că

tatăl petentului fiind angajat la C.F.R. Oradea, a fost strămutat împreună cu

familia în localitățile Ungvar și Iaszapati.

Prin sentința civilă nr. 613/2002 a

Curții de Apel Oradea, acțiunea a fost admisă.

Împotriva acestei hotărâri a

declarat recurs în termen Casa Județeană de Pensii Bihor, criticând-o pentru

nelegalitate și netemeinicie.

În motivarea recursului se arată că

reclamantul nu a suferit persecuții etnice, având în vedere că tatăl său a fost

transferat la Căile Ferate Ungare, aceasta fiind opțiunea sa, fără a fi obligat

să accepte transferul. Recurenta a invocat precizările C.N.P.A.S. nr. 1026 din

29 martie 2002.

Verificând cauza în funcție de

motivele de recurs, formulate în lumina dispozițiilor art. 304 pct. 9 C. proc.

civ., Curtea constată că recursul nu este fondat.

Rezultă din actele dosarului că după

Dictatul de la Viena, în luna octombrie 1940, tatăl reclamantului a fost

transferat la Căile Ferate Maghiare și strămutat împreună cu familia pe

teritoriul Ungariei, de unde a revenit în Oradea, în anul 1945.

Transferul și implicit, strămutarea

au fost făcute din motive etnice, în altă localitate, decât cea de domiciliu

(din Oradea, în Ungvar și Iszapati), astfel încât sunt incidente dispozițiile

art. 1 lit. c) din O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000.

Susținerea recurentei, în sensul că

petentul putea să refuze transferul, nu este de natură a conduce la neaplicarea

dispozițiilor legale arătate, întrucât în situația refuzului, angajatului

C.F.R. îi erau radiate drepturile de angajat. Or, acest procedeu a fost aplicat

tocmai în considerarea etniei române.

Căt privește invocarea Precizărilor

C.N.P.A.S. nr. 1026/2002, acestea reprezintă punctul de vedere al autorității

emitente, act care fiind nelegal, nu va fi luat în considerare.

Instanța de fond a pronunțat o

soluție legală și echitabilă, care urmează a fi menținută prin respingerea

recursului ca nefondat, în cauză neexistând temeiuri de casare de ordine

publică a sentinței, conform art. 306 alin. (2) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de pârâta

Casa Județeană de Pensii Bihor, împotriva sentinței civile nr. 613/CA/2002 - P

din 9 decembrie 2002 a Curții de Apel Oradea, ca nefondat.

Pronunțată în ședință publică, astăzi

13 mai 2003.