ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1723/2003

S-au luat în examinare recursurile declarate de

contestatorul A.M.și de intervenientul S.L.”R.”– USL G.A.împotriva

încheierii     din 9 septembrie 2002   a Curții de Apel Bacău – Secția civilă

pronunțată în dosarul nr.2464/2002.

La apelul

nominal  s-a prezentat: recurentul-intervenient S.L.”R.”USL – Group Agrana

reprezentat de consilier juridic V.G., lipsind recurentul-contestator A.M.și

intimatele-pârâte S.C.”D.”SA Roman și S. C.”R.” SRL Roman.

Procedura

completă.

Curtea, din

oficiu, pune în discuție aspectul nemotivării recursurilor.

Consilier

juridic V.G. arată că lasă la precierea instanței soluționarea aspectului pus

în discuție și solicită admiterea ambelor recursuri.

C U R T E A

Asupra

recursurilor de față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința

civilă nr. 177 din 31 mai 2002 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul

2208/c/2002 a fost admisă în parte contestația petentului A.M.și cererea de

intervenție în interesul contestatorului formulată de către S.L.”R.”– USL

G.A.cu sediul în Municipiul Roman în contradictoriu cu intimata S.C.”R.”SRL

Roman și S.C.”D.”SA Roman și în consecijnță:

- a fost

anulată decizia nr. 61/1 aprilie 2002 privind desfacerea contractului de muncă

al contestatorului A.M.emisă de intimata S.C.”R.”SRL Roman.

- s-a dispus

reintegrarea contestatorului în funcția avută anterior desfacerii contractului

de muncă;

- au fost

obligate intimatele să plătească contestatorului drepturile salariale cuvenite

de la data desfacerii contractului de muncă și până la data reintegrării

efective în muncă;

- au  fost

respinse capetele de cerere privind obligarea intimaților la asigurarea locului

de muncă prin transfer în interesul serviciului și la obligarea la plata unor

despăgubiri materiale în sumă de 50.000.000 lei;

- a fost

respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive a S.C. „D.” SA Roman;

Împotriva

acestei sentințe au declarat recurs contestatorul A.M., intervenientul în

interesul contestatorului S.L.”R.”– USL G.A. și intimatele S.C.”D.”SA Roman și

S.C.”R.”SRL Roman, recursurile fiind înregistrate la Curtea de Apel Bacău –

secția civilă sub nr. 2464/2002.

La termenul de

judecată din 9 septembrie 2002 când cauza s-a aflat pe rolul instanței de

recurs, recurentele-intimate S.C.”D.”SA Roman și S.C.”R.”SRL Roman au invocat

în conformitate cu art. 253 din Legea 47/1992 excepția de neconstituționalitate

a art. 133 alin.1 din C.mun.(Legea nr.10/1972).

În vederea

soluționării excepției de neconstituționalitate prin încheierea din 9

septembrie 2002 instanța a dispus conform art. 23 din Legea nr. 47/18 mai 1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale suspendarea

judecării cauzei și trimiterea cauzei la Curtea Constituțională.

Împotriva

încheierii din 9 septembrie 2002 a Curții de Apel Bacău au declarat recurs

contestatorul A.M.și intervenientul în interesul contestatorului, S.L.”R.”– USL

G.A., recursuri care nu au fost motivate.

Așa fiind

urmează a se constata nule recursurile declarate de contestator și intervenient

pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.

Potrivit art.

23 (5) din Legea 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții

Constituționale, atunci când în fața instanțelor judecătorești se ridică

excepția neconstituționalității unei legi sau ordonanțe, ori a unei dispoziții

dintr-o lege sau ordonanță în vigoare, de care depinde soluționarea cauzei,

dosarul se trimite Curții Constituționale în vederea soluționării excepției, pe

această perioadă instanța dispunând suspendarea judecării cauzei.

Partea

nemulțumită de măsura luată cu privire la suspendarea judecării procesului are

dreptul, potrivit art. 244/1 C.proc.civ.să atace cu recurs în mod separat în

cererea de suspendare.

Potrivit art.

302 C.proc.civ.recursul se dedpune la instanța a cărei hotărâre se atacă, iar

conform art. 303 (1) C.proc.civ.recursul se va motiva prin însăși cererea de

recurs.

Se constată în

cauză de față că nici contestatorul A.M.și nici intervenientul S.L.”R.”– USL

Group Agrana, care au declarat recurs împotriva încheierii de suspendare a

judecării cauzei din 9 septembrie 2002 data de Curtea de Apel Bacău – secția

civilă nu au motivat recursurile declarate.

Așa fiind

urmează a se constat în conformitate cu prevederile art. 306 (1) C.proc.civ. că

recursurile de față sunt nulte.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE

LEGII

DECIDE:

Constată nule

recursurile declarate de A.M.și S.L.”R.”– USL G.A. împotriva încheierii din 9

septembrie 2002 a Curții de Apel Bacău – Secția Civilă (dosar nr.2464/2002).

Irevocabilă.

Pronunțată în

ședință publică, astăzi  23 aprilie   2003.