ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1671/2003

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la data

de 28 iunie 2001, reclamanta SC D.I. S.R.L. a solicitat anularea hotărârii

Direcției Generale a Vămilor, de refuz a autorizării de înființare a unui

magazin de tip Dutty Free, în Vama Mocănașu – Giurgiu, refuz comunicat cu

adresa nr. 18375 din 11 iunie 2001.

Instanța sesizată, Curtea de Apel

București, prin sentința civilă nr. 33 din 14 ianuarie 2002, a admis acțiunea

și constatând nejustificat refuzul opus reclamantei, a dispus obligarea pârâtei

de a elibera autorizația solicitată, constatând, în esență, că sunt îndeplinite

condițiile legii pentru eliberarea acelei autorizări.

Împotriva sentinței a declarat

recurs pârâta.

Prin motivele de casare formulate în

scris, se critică soluția dată sub următoarele aspecte:

neîndeplinirea procedurii prealabile, formularea unui memoriu adresat

Ministerului Finanțelor, după ce i s-a comunicat reclamantei refuzul,

nesatisfăcând cerința impusă de lege. Plângerea trebuia adresată Direcției

Generale a Vămilor.

din Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 54/2000, care impun ca amplasarea și

amenajarea exterioară a acestui tip de magazin, să permită accesul în incintă a

persoanelor ce nu călătoresc înspre o destinație internațională.

Criticile sunt nefondate.

art. 5 alin. (3) din Legea nr. 29/1990, dacă cel care se consideră vătămat în

dreptul său, s-a adresat cu reclamație autorității ierarhic superioare celei

care a emis actul, termenul de 30 de zile, prevăzut în alineatul precedent, se

calculează de la comunicare de către acea autoritate, a soluției date.

În speță, astfel cum rezultă în mod

neîndoielnic din materialul probator, împotriva refuzului Direcției Generale

Vamale, reclamanta a făcut plângere la Ministerul Finanțelor, forul ierarhic

superior al acesteia.

Prin urmare a fost îndeplinită

condiția impusă de lege, procedura administrativă prealabilă fiind îndeplinită

de reclamantă.

alin. (1) din O.U.G. nr. 208/1999, privind regimul vamal al mărfurilor

comercializate în regim Dutty Free, magazinele autorizate să comercializeze

mărfuri într-un astfel de regim, pot fi amplasate numai pe partea dreaptă a

sensului de ieșire din țară, în punctele de trecere a frontierei de stat

terestre și navale, după locurile stabilite pentru efectuarea controlului

vamal.

Condiția impusă de norma legală a

fost satisfăcută, reclamanta primind avizul Biroului Vamal de Control și

Vămuire de la frontiera Giurgiu – Mocănașu, în ce privește amplasarea

magazinului și asigurarea condițiilor de organizare și supraveghere vamală a

magazinului.

Cerința suplimentară impusă prin

Ordinul Ministerului Finanțelor, invocat de recurentă, adaugă la lege.

De altfel, această cerință este

nerelevantă în raport cu obiectul litigiului, vizând o obligație de diligență

ce urma a fi respectată în ce privește modul de acces în incinta magazinului și

care nu are nici o legătură cu amplasarea (obligatorie) a magazinului pe partea

dreaptă a drumului, în sensul de ieșire din țară, putând fi realizată prin

simple măsuri cu caracter organizatoric, asigurând exclusivitatea fluxului

cumpărătorilor ce pot fi admiși în incinta unității.

În consecință, recursul declarat în

cauză nefiind fondat, urmează a se respinge ca atare.

Măsura cu caracter dispozitiv luată

de către instanța de fond, deși menționează Direcția Generală a Vămilor,

trebuie înțeleasă ca privind Ministerul Finanțelor – Direcția Generală a

Vămilor, aceasta din urmă funcționând ca o unitate componentă în cadrul ministerului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D C I D E

Respinge recursul declarat de

Direcția Generală a Vămilor, împotriva sentinței civile nr. 33 din 14 ianuarie

2002 a Curții de Apel București, secția de contencios administrativ, ca

nefondat.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 6 mai 2003.