ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 124/2004

Asupra

recursului de față:

Din

examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin

acțiunea înregistrată la data de 10 ianuarie 2002, reclamantul  G.M.  a

solicitat modificarea Ordinului nr.2902/C/ 30 noiembrie 2001 emis de pârâtul Ministerul

Justiției, în sensul de  a i se  acorda indemnizația lunară corespunzătoare

coeficientului de multiplicare 12,5 în loc de 11,5.

Motivându-și

cererea, reclamantul a arătat că, la data de 1 mai 1990 a fost transferat ca

judecător la Tribunalul Botoșani,  de la fosta Judecătorie Botoșani, iar la 1

noiembrie 1992 a fost numit președinte al Judecătoriei Botoșani, unde a

funcționat până la 1 decembrie 2001, când a  fost eliberat din funcția de

conducere, fără a i se  recunoaște  coeficientul de 12,5.

Tribunalul

Botoșani, secția civilă, prin sentința civilă nr.26 din 30 ianuarie 2002, a

admis  acțiunea și a modificat parțial ordinul atacat, în sensul de  a i se

acorda  reclamantului o indemnizație lunară corespunzătoare coeficientului de

multiplicare de 12,500 în loc  de 11,500.

Recursul

declarat împotriva  acestei sentinței de Ministerul Justiției a  fost admis de

Curtea de Apel Suceava, secția  civilă, prin decizia nr.1613 din 21 mai 2002,

sentința fiind  casată iar  cauza fiind  trimisă spre  competentă soluționare

Secției de contencios administrativ a Curții de Apel Suceava, cu motivarea că

litigiul  are ca obiect controlul legalității unui act administrativ.

Prin

încheierea nr.99 din 8 august 2002, Curtea de Apel Suceava, secția  comercială

și  de  contencios  administrativ a  reținut că acțiunea reclamantului are ca

obiect stabilirea unor drepturi salariale pentru care  sunt incidente

prevederile Legii nr.168/1999, în raport cu care, competența materială  revine

secției

civile a curții de

apel. Pe aceste considerente, instanța de  contencios administrativ a declinat

competența de soluționare a cauzei în favoarea secției civile a Curții de Apel

Suceava a suspendat judecarea  cauzei și, apreciind  că  s-a ivit un conflict

negativ  de  competență, a  trimis dosarul la Curtea Supremă de Justiție în

vederea pronunțării  regulatorului de  competență.

Curtea

Supremă de Justiție, secția  de  contencios  administrativ a reținut că

trimiterea unui dosar de la o secție la  alta în cadrul  aceleiași instanțe nu

constituie conflict negativ de  competență în  accepțiunea legii și, prin

decizia nr.3249 din 30  octombrie 2002, a trimis  cauza secției de  contencios

administrativ a Curții de Apel Suceava pentru  continuarea judecății.

Judecând

în fond pricina, prin sentința nr.27 din 26  februarie 2003, Curtea de Apel Suceava,

secția comercială și de  contencios administrativ a admis  acțiunea, a

modificat parțial ordinul nr.2902/C/ 30 noiembrie 2001 emis  de pârât, în

sensul că reclamantul beneficiază de o indemnizație  de încadrare lunară

corespunzătoare coeficientului de multiplicare de  12,500 în loc  de 11,500

menținând celelalte  dispoziții  ale ordinului.

Pentru

a  hotărî  astfel, instanța  fondului a reținut că, la momentul desemnării

reclamantului în funcția de președinte al Judecătoriei Botoșani, acesta nu și-a

pierdut  calitatea de judecător de tribunal, dobândită  anterior prin avansare,

conform art.78 alin.1 din Legea nr.92/1992, introducerea instituției

inamovibilității  neputând înlătura drepturi dobândite anterior.

Impotriva

sentinței a declarat recurs, în termen legal, pârâtul  Ministerul Justiției

susținând, în esență, că, la data acordării inamovibilității,

intimatul-reclamant îndeplinea funcția  de judecător de judecătorie, funcție

acceptată de acesta ca atare și în  ceea ce privește  salarizarea, nefiind

numit judecător inamovibil la tribunal și neparticipând la nici un examen de

promovare pentru instanța superioară, pentru a-i fi  recunoscută calitatea de

judecător de tribunal printr-o hotărâre a Consiliului Superior al

Magistraturii.

Ulterior,

urmare  susținerilor din întâmpinarea  formulată de intimat și în raport  cu

notele interne nr.I/ 3106/2002 și nr.I/237/15.01.2004 emise de Ministerul

Justiției, cu hotărârea nr.223 din 19 iunie 2002 a Consiliului Superior  al

Magistraturii și cu  ordinul nr.1785/C/2002, reprezentanta recurentului a

precizat că motivele de  recurs se mențin doar pentru perioada 1 decembrie

2001-19 iunie 2002, după  această dată fiindu-i stabilite drepturile salariale

corespunzătoare gradului recunoscut de judecător de tribunal, cu o indemnizație

de încadrare lunară corespunzătoare coeficientului de multiplicare de 12,500.

Din  copia

xerox a carnetului de muncă rezultă că G.M. a  fost încadrat ca judecător la

Judecătoria Botoșani, în perioada 1 noiembrie 1981- 1 mai 1990.

Cu

începere de la  această dată, a fost  transferat  în interesul serviciului la

Tribunalul Județean  Botoșani, unde a  funcționat până la data de 1 noiembrie

1999, când a fost transferat din nou în interesul serviciului la Judecătoria

Botoșani, fiind desemnat în funcția  de președinte  al acestei instanțe.

Prin

schimbarea din funcție însă, cel în cauză nu și-a  pierdut  calitatea de

judecător de  tribunal pe care  a  avut-o la data  numirii ca președinte la

Judecătoria Botoșani.

Așa

cum rezultă din nota  Direcției Organizare Resurse Umane și Statistică

Judiciară  din cadrul Ministerului Justiției, s-a omis ca în carnetele de

muncă ale  acestor judecători  să se precizeze menținerea gradului de judecător

de  tribunal, cu o indemnizație de încadrare lunară corespunzătoare coeficientului

de multiplicare de 12,5.

Intrucât

recurenta și-a  modificat propriul ordin, prin ordinul nr.1785/C din 31 iulie

2002 recunoscându-i lui   G.M. calitatea de  judecător  de tribunal, numai cu

începere de la data de 19 iunie 2002, a rămas în discuție numai perioada 1

decembrie 2001 – data schimbării din funcție -  și 19 iunie 2002 când i-a fost

recunoscută calitatea de judecător de  tribunal.

Așa

fiind, se  va  admite  recursul și se va modifica  sentința  atacată, în sensul

admiterii în parte  a  acțiunii reclamantului, numai pentru perioada

menționată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite

recursul declarat de  pârâtul Ministerul Justiției împotriva  sentinței civile

nr.27 din 26 februarie 2003 a Curții de Apel Suceav, secția comercială și de

contencios  administrativ.

Modifică

sentința atacată, în sensul că admite în parte acțiunea reclamantului G.M. Stabilește

dreptul reclamantului la acordarea îndemnizației lunare corespunzătoare

coeficientului de multiplicare de 12,5 pentru perioada 1 decembrie 2001-19

iunie 2002.

Pronunțată

în ședință publică, astăzi  20 ianuarie 2004.