ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1220/2003
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1220/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
Asupra recursului de față:
Prin sentința civilă nr. 1629/ C din
1 noiembrie 2000, pronunțată de Tribunalul Sibiu, a fost respinsă acțiunea
formulată de reclamanta A.P.A.P.S. București, împotriva pârâtei S.C. R. S.A.
Sibiu pentru plata sumelor de 81.106.627 lei dividende și 44.778.555 lei daune
interese moratorii.
Pentru a se pronunța astfel,
instanța de fond a reținut că suma datorată pentru dividende s-a achitat
anterior intentării acțiunii, iar daunele interese nu sunt datorate în raport
de art. 10 din contractul de vânzare-cumpărare acțiuni, unde cumpărătorul și-a
luat obligația stingerii datoriilor.
Sentința a fost menținută de curtea
de apel care a respins, ca nefondat, apelul declarat de reclamantă.
Împotriva deciziei nr. 99/ A din 7
februarie 2001, reclamanta A.P.A.P.S. București a declarat recurs, criticând-o
ca fiind nelegală și netemeinică întrucât, eronat s-a reținut că, potrivit
contractului de vânzare-cumpărare de acțiuni, cumpărătoarea și-a luat obligația
stingerii datoriilor restante, că plata cu întârziere a dividendelor generează
și plata daunelor moratorii care, în cauză, se calculează la dobânzile
bonificate B.R.D. la depozitele constituite de persoanele juridice pe termen de
un an.
Examinând legalitatea și temeinicia
deciziei recurate, în raport de criticile formulate, se constată că recursul
declarat este nefondat.
Potrivit dispozițiilor art. 1088 C.
civ., la obligațiile care au ca obiect o sumă oarecare, daunele interese pentru
executare nu pot cuprinde decât dobânda legală, afară de regulile speciale în
materie de comerț, iar potrivit art. 43 C. com., datoriile comerciale lichide
și exigibile în bani, produc dobândă de drept din ziua când devin exigibile.
În speță, reclamanta a solicitat
daune moratorii, calculate la nivelul dobânzilor bonificate B.R.D., constituite
de persoanele juridice pe termen de un an, cerere menținută și în recurs.
La o astfel de dobândă, reclamanta
nu este îndreptățită, potrivit dispozițiilor legale, aceasta nu poate să-și
tezaurizeze resursele bănești constituind depozite pe termen și, cum pe
parcursul judecării cauzei nu a făcut probe din care să rezulte sumele la care ar
fi îndreptățită, potrivit art. 43 C. com., corect s-a respins apelul, soluția
fiind legală și temeinică, motiv pentru care recursul s-a respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul
declarat de reclamanta A.P.A.P.S. București împotriva deciziei nr. 99/ A din 7
februarie 2001 a Curții de Apel Alba Iulia, secția comercială și de contencios
administrativ.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică,
astăzi 27 februarie 2003.