ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1612/2003

Asupra recursurilor de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Prin sentința civilă nr. 34 din 9 februarie 2001,

Tribunalul Gorj, secția comercială și de contencios administrativ, a admis

acțiunea reclamantei, Asociația O.J.T. Gorj P.A.S. Târgu Jiu, și a obligat-o pe

pârâta A.P.A.P.S. la plata sumei de 3.337.352.396 lei despăgubiri și la 60.019.400

lei cheltuieli de judecată.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că

pârâta a vândut, prin contractul de vânzare-cumpărare de acțiuni nr. 473 din 1995,

un număr de 271.751 acțiuni, în valoare de 6.793.775.000 lei, reprezentând 65%

din capitalul social al SC O.J.T. Gorj SA, că, în art. 6 pct. 3 din contract,

s-a prevăzut că vânzătorul răspunde față de cumpărător pentru liniștita posesie

a terenurilor și clădirilor intrate în proprietatea acesteia din urmă.

S-a mai reținut că, la data cumpărării de acțiuni în

capitalul societății, erau incluse valoric 3 imobile:

Terenul „Casa memorială C.B. situat în Târgu Jiu, în

suprafață de 25.820 mp, cu o valoare nominală de 850.537.000 lei, clădirea V.D.

din localitatea Săcelu, județul Gorj, în valoare de 53.000 lei, și clădirea V.G.

din localitatea Săcelu, în valoare de 133.880.000 lei, că valoarea acestor

active de 984.470.000 lei echivalează cu 25.596 acțiuni, din care cele

cumpărate de reclamantă, dar că aceste imobile au ieșit din patrimoniul și capitalul

SC O.J.T. Gorj SA, ca urmare a unor hotărâri judecătorești definitive și

irevocabile, fiind retrocedate foștilor proprietari, că, în acest fel,

capitalul social al societății cumpărătoare s-a redus cu 984.470.000 lei. În

acest fel, pierderea reactualizată, potrivit raportului de expertiză, în raport

cu dobânda B.N.R., este de 3.337.352.396 lei.

Împotriva acestei decizii a declarat apel pârâta A.P.A.P.S.,

criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, susținând că s-au aplicat

greșit, în speță, dispozițiile art. 1336 și 1337 C. civ., precum și

dispozițiile art. 32

4

din Legea nr. 99/1999.

Curtea de Apel Craiova, secția comercială și de

contencios administrativ, prin decizia nr. 885 a admis apelul pârâtei și a

schimbat sentința apelată, în sensul că a respins acțiunea reclamantei, ca

nefondată.

Instanța de apel a reținut că societatea comercială

supusă privatizării SC O.J.T. Gorj SA a înțeles să-și reducă capitalul social

cu valoarea imobilelor retrocedate foștilor proprietari, astfel încât despăgubirea

sa de către instituția publică implicată în privatizare – A.P.A.P.S. - nu și-ar

atinge scopul, iar acțiunea în despăgubire trebuie promovată de către

societatea comercială și nu de către acționarul acesteia.

Mai mult, de vreme ce s-a procedat la reducerea

capitalului social, nu se mai putea pune problema despăgubirii societății

comerciale și, în speță, nu mai poate fi vorba de o răspundere pentru evicțiune,

întrucât Asociația O.J.T. Gorj P.A.S. a optat pentru despăgubirea

corespunzătoare părții pierdute prin efectul evicțiunii.

În sfârșit, a reținut că obiectul contractului de

vânzare-cumpărare îl reprezintă acțiunile deținute de SC O.J.T. Gorj SA, iar

evicțiunea s-a produs prin reducerea capitalului social și, în mod

corespunzător, a numărului de acțiuni și, drept urmare, dreptul cumpărătorului

se justifică numai cu privire la valoarea acțiunilor pierdute și, în consecință,

obligația de garanție, asigurată de pârâtă prin art. 6 pct. 3 din contract,

reprezintă o garanție pentru pierderea de către cumpărător a unui alt lucru

decât cel care constituie obiectul contractului, or, imobilele retrocedate

foștilor proprietari nu reprezintă obiectul contractului de vânzare-cumpărare.

S-a apreciat astfel, că instanța de fond a interpretat greșit dispozițiile art.

32

4

din Legea nr. 99/1999.

Împotriva acestei decizii au declarat recurs

reclamanta, Asociația O.J.T. Gorj P.A.S. și SC O.J.T. GORJ SA, criticând-o

pentru nelegalitate și netemeinicie, susținând, în esență, următoarele:

- instanța de apel a reținut o situație de fapt

greșită, întrucât acțiunile, ce formează obiectul litigiului de față, au fost

plătite de acționarii cumpărători pârâtei A.P.A.P.S., astfel încât reducerea

capitalului social cu valoarea imobilelor retrocedate înseamnă tot o pierdere a

patrimoniului acesteia.

- nu s-a avut în vedere că fosta SC O.J.T. Gorj SA

aparținea F.P.S., iar prin privatizare, acționarii, cu propriile lor resurse,

au cumpărat acțiuni, care nu sunt altceva decât echivalentul imobilelor, așa

încât, asociația este îndreptățită să solicite pierderea suferită prin

evicțiune.

- eronat a reținut instanța de apel că, în speță, nu

operează dispozițiile art. 32

4

din Legea 99/1999 și nici art. 6 pct.

3 din contract, atâta vreme cât, prin acțiune, a solicitat despăgubiri pentru

acțiunile pierdute ca urmare a evicțiunii, acțiunile reprezentând echivalentul

imobilelor retrocedate.

Verificând legalitatea și temeinicia deciziei atacate,

în raport cu criticile formulate, cât și din oficiu, conform art. 306 alin. (2)

C. proc. civ., Curtea constată că recursul declarat de reclamanta, Asociația O.J.T.

Gorj P.A.S., este fondat, având în vedere următoarele considerente:

Din verificarea actelor dosarului, rezultă că, prin

contractul de vânzare-cumpărare de acțiuni nr. 473/1995, pârâta a vândut

reclamantei, prin echivalent valoric, sub formă de acțiuni, cele trei active:

terenul, în suprafață de 25.820,01 mp, ocupat de Casa memorială C.B., clădirile

V.D. și V.G. din localitatea Săcelu, active prevăzute în anexa 1 la contract.

În acest fel, patrimoniul societății, evidențiat în anexa la contractul de

vânzare-cumpărare, s-a transmis la cumpărătoare, care a devenit proprietara

acestuia.

Ulterior încheierii contractului de vânzare-cumpărare,

prin hotărâri judecătorești definitive și irevocabile, cele trei active au fost

retrocedate foștilor proprietari, așa încât patrimoniul societății s-a redus cu

valoarea de inventar a imobilelor la 984.470.000 lei, care, reactualizată prin

expertiză, este de 3.337.352.396 lei.

Potrivit prevederilor art. 32

4

din Legea nr.

99/1999, „instituțiile publice implicate în privatizarea societăților

comerciale cu capital majoritar de stat asigură repararea prejudiciilor cauzate

societăților comerciale privatizate sau în curs de privatizare, prin

restituirea către foștii proprietari a bunurilor imobile preluate de stat”.

Aplicarea dispozițiilor legale menționate este,

potrivit alin. (2) „condiționată de împrejurarea că imobilele aflate în

patrimoniul societății să fie fost revendicate de foștii proprietari și

restituite acestora să se facă în natură, prin hotărâri judecătorești

definitive și irevocabile”.

În speță, a fost îndeplinită această condiție impusă

de lege, la dosar fiind depuse copii legalizate de pe hotărârile judecătorești

definitive și irevocabile, prin care imobilele cuprinse în anexa la contractul

de vânzare au fost restituite în natură foștilor proprietari, precum și

procesele-verbale de punere în posesie.

Ca urmare, potrivit prevederilor menționate,

reclamanta este îndreptățită să pretindă despăgubiri pârâtei pentru cele trei

active restituite foștilor proprietari, ulterior încheierii contractului de

vânzare-cumpărare, așa cum corect a reținut prima instanță.

Așa fiind, cum acțiunea reclamantei își are temeiul

în răspunderea pentru evicțiune, conform art. 1337 C. civ., prevăzută în mod

expres și în art. 6.3 și art. 6.5 din contractul încheiat de părți, greșit a

fost respinsă, ca nefondată, de instanța de apel.

Față de considerentele expuse, se constată că, în mod

nejustificat, a fost admis apelul pârâtei, soluția pronunțată, în cauză, de

instanța de apel fiind nelegală și netemeinică.

În consecință, Curtea urmează să admită recursul

reclamantei, să modifice decizia atacată, în sensul respingerii apelului

declarat de pârâta A.P.A.P.S. împotriva sentinței civile nr. 54 din 9 februarie

2001, pronunțată de Tribunalul Gorj.

Recursul declarat de SC O.J.T. Gorj SA nu a fost

timbrat.

Astfel, cu toate că, pentru termenul de judecată, a

fost citată, cu mențiunea de a face dovada achitării taxei judiciare de timbru,

în sumă de 29.019.261 lei, și timbru judiciar, în valoare de 50.000 lei,

recurenta nu a dat curs dispoziției instanței supreme.

Mai mult, la termenul din 14 februarie 2003,

recurenta a declarat, în mod expres, că nu timbrează recursul, întrucât se află

într-o situație financiară dificilă.

Cum chestiunea timbrajului este prealabilă oricărei

cereri sau excepții și cum recurenta nu a achitat taxele de timbru legal

datorate, Curtea, în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 146/1997 și O.G. nr.

32/1995, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 123/1997, va anula, ca

netimbrat, recursul declarat de SC O.J.T. Gorj SA Târgu Jiu.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de

reclamanta, Asociația O.J.T. Gorj P.A.S. Târgu Jiu, împotriva deciziei nr. 885

din 12 septembrie 2001 a Curții de Apel Craiova, secția comercială.

Modifică decizia recurată, în sensul că respinge

apelul declarat de pârâta, A.P.A.P.S. București, împotriva sentinței nr. 54 din

9 februarie 2001, pronunțată de Tribunalul Gorj, secția comercială și de

contencios administrativ.

Anulează, ca netimbrat, recursul declarat de

reclamanta, SC O.J.T. Gorj SA Târgu Jiu, împotriva aceleiași decizii.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință publică, astăzi, 14 martie

2003.