ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 864/2003

S-a luat în examinare recursul declarat de Comisia Națională a Valorilor Mobiliare împotriva sentinței nr.849 din 5 decembrie 2001 a Curții de Apel Craiova – Secția Contencios Administrativ. La apelul nominal s-au prezentat recurenta-pârâtă Comisia Națională a Valorilor Mobiliare reprezentată de consilierul juridic L.T., precum și intimatul-reclamant B.F.T., personal. Procedura completă. Consilierul juridic L.T. a solicitat admiterea recursului pentru motivele invocate în scris la dosar, casarea sentinței atacate și în fond respingerea acțiunii reclamantului, ca neîntemeiată. Intimatul-reclamant B.F.T. a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, sentința instanței de fond fiind legală și temeinică.

C U R T E A Asupra recursului de față; Analizând actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin acțiunea formulată și înregistrată la Curtea de Apel Craiova, reclamantul B.F.T. a chemat în judecată pe pârâta C.N.V.M. pentru ca instanța, prin sentința ce o va pronunța, să dispună anularea ordinului nr.246/2001 și a deciziei nr.1660/2001 cu consecința înlăturării sancțiunii aplicate, respectiv „avertisment scris”. În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că în mod greșit i s-a aplicat sancțiunea dată, deoarece el nu deține acțiuni la unitatea unde este salariat, iar această unitate nu are raporturi comerciale cu cele 4 societăți cărora le-a acordat asistență contabilă. Curtea de Apel Craiova, prin sentința civilă nr.849/2001 a admis acțiunea și a dispus anularea ordinului nr.246/2001 și a deciziei nr.1660/2001, înlăturând sancțiunea „avertisment scris”.

Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că reclamantul deși este salariat la S.I.F. Oltenia nu are acțiuni la această unitate și nici la societățile cărora le-a acordat asistență contabilă. S-a reținut de asemeni că unitatea la care reclamantul este salariat și cele 4 societăți comerciale cărora le acorda asistență contabilă, nu au raporturi comerciale. Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta Comisia Națională a Valorilor Mobiliare. În motivarea recursului, recurenta-pârâtă a susținut în esență că: - contractele de audit financiar încheiate de intimat cu cele 4 societăți comerciale încalcă dispozițiile art.31 lit.a și j din Regulamentul nr.2/1995, deoarece acesta este membru în Consiliul de Administrație al S.I.F.

Oltenia care deține acțiuni la aceste societăți. - S.I.F. Oltenia se află în raporturi comerciale cu cele 4 societăți pentru că deține acțiuni ale acestora. - noțiunea de „independență” în exercitarea mandatului de auditor financiar, presupune că persoanele care au această calitate nu au raporturi juridice de muncă cu societățile comerciale auditate și nu au nici un fel de alte interese directe sau indirecte în raport cu acestea. Analizând recursul formulat, prin prisma motivelor invocate și în raport de dispozițiile art.304-304 1 Cod procedură civilă, Curtea îl va admite pentru următoarele considerente: Prin Ordonanța C.N.V.M., B.F.T. – cenzor extern independent – a fost sancționat cu „avertisment scris”, reținându-se în sarcina sa încălcarea prevederilor art.31 lit.a și j din Regulamentul nr.2/1995.

Astfel, potrivit dispozițiilor art.31 lit.a din Regulament, reclamantul avea obligația „să se conformeze în permanență regulamentelor adoptate de C.N.V.M.”; iar art.31 lit.j din același Regulament instituie pentru cenzorii externi independenți obligativitatea de a nu efectua lucrări pentru societăți comerciale la care sunt salariați și nici pentru persoane fizice sau juridice cu care acestea se află în raporturi contractuale sau de concurență. Or, în cauza dedusă judecății s-a dovedit că intimatul-reclamant este salariat la S.I.F. Oltenia și membru în Consiliul de Administrație al acestei societăți, situație în care contractele de audit financiar încheiate cu cele 4 societăți, respectiv SC „Mercur” SA Călimănești unde SIF Oltenia este acționar majoritar, SC „Decebal” SA Drobeta Turnu Severin, SC „Industralizarea Laptelui” SA și SC „Sorom” SA Râmnicu Vâlcea, unde de asemeni S.I.F.

Oltenia deține acțiuni, au fost făcute cu încălcarea dispozițiilor art.31 lit.j din Regulamentul nr.2/1995. În acest sens, potrivit dispozițiilor art.20 din O.U.G. nr.75/1999, „o persoană nu poate îndeplini mandatul de auditor financiar al unei societăți comerciale, dacă este angajată a acesteia, ori dacă are relații cu aceasta sau cu orice persoană cu care societatea însăși are relații care conduc la situația de incompatibiliate sau de conflict de interese”. În raport de probele făcute în dosar, rezultă cu certitudine că raporturile dintre S.I.F. Oltenia (unde intimatul este salariat și membru în Consiliul de administrație) și cele 4 societăți auditate de acesta în calitate de cenzor independent, sunt raporturi comerciale, de vreme ce S.I.F.

Oltenia deține acțiuni la toate aceste societăți. Așa fiind, în mod corect s-a reținut în sarcina intimatului-reclamant încălcarea dispozițiilor art.31 lit.j din Regulamentul nr.2/1995 și art.20 din O.U.G. nr.75/1999, aplicându-se sancțiunea „avertisment scris”. În consecință, față de cele mai sus reținute și în raport de dispozițiile art.314 Cod procedură civilă, recursul va fi admis, sentința casată și în fond, acțiunea respinsă ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Admite recursul declarat de Comisia Națională a Valorilor Mobiliare împotriva sentinței nr.849 din 5 decembrie 2001 a Curții de Apel Craiova – Secția Contencios Administrativ. Casează sentința atacată și în fond respinge acțiunea reclamantului B.F.T. Pronunțată în ședință publică, astăzi 4 martie 2003.