ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1367/2003
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1367/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
-----------
La
data de 21 martie 2003 s-a luat în examinare recursul declarat de Partidul
Laburist Român împotriva deciziei civile nr.74 din 5 noiembrie 2001 a Curții de
Apel Bacău – secția civilă.
Dezbaterile
au fost consemnate în încheierea cu data de 21 martie 2003 iar pronunțarea s-a
amânat la 3 aprilie 2003.
C U R T E A
Asupra
recursului civil de față:
Din
examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin
acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Iași la data de 13 noiembrie 1998,
reclamanții Primarul Municipiului Iași și Consiliul local Iași au chemat în
judecată pârâtul Partidul Laburist Român, solicitând obligarea acestuia la
plata sumei de 88.714.308 lei reprezentând chirie neachitată și majorări de
întârziere pe perioada 1 iunie 1993 – 15 mai 1998.
În
motivarea acțiunii s-a arătat că, în baza contractului de închiriere nr.6336
din 3 ianuarie 1990, pârâtul a ocupat spațiul din Iași, str.Vasile Conta nr.9,
iar în ultima perioadă de timp a refuzat să mai achite chiria datorată.
Prin
încheierea nr.1224 din 7 aprilie 2000 a Curții Supreme de Justiție – secția
civilă, s-a dispus strămutarea cauzei la Judecătoria Roman.
În
fața acestei din urmă instanțe pârâtul a formulat întâmpinare, solicitând
respingerea acțiunii cu motivarea că a plătit chiria și va produce dovezi în
acest sens. Pe cale de cerere reconvențională, pârâtul a solicitat obligarea
reclamantei la plata sumei reprezentând contravaloarea reparațiilor și
îmbunătățirilor efectuate la imobile, al cărei cuantum l-a precizat ulterior ca
fiind de 353.744.220 lei.
În
raport de această din urmă solicitare, Judecătoria Roman, prin sentința civilă
nr.4844 din 31 octombrie 2000, și-a declinat în baza art.2 pct.1 lit.b C.
proc.civ. competența în favoarea Tribunalului Neamț.
Astfel
investit, Tribunalul Neamț, prin sentința civilă nr.48 din 20 martie 2001, a
admis în parte acțiunea principală, precizată, dispunând obligarea pârâtului la
plata sumei totale de 70.013.079 lei, din care 31.884.889 lei reprezentând
chirie restantă pentru perioada 16.XI.1995 – 15.V.1998, suma de 6.243.301 lei
cu titlu de TVA și 31.884.889 lei penalități de întârziere.
A
fost admisă de asemenea în parte cererea reconvențională, dispunându-se
obligarea reclamanților în solidar la plata sumei de 84.760.630 lei, din care
40.007.662 lei reprezentând cheltuieli pentru lucrări de proiectare, evaluare,
avizare, menționate în raportul de expertiză tehnică și 44.752.968 lei
contravaloarea lucrărilor de investiții pentru o instalație de gaze.
Au
fost compensate obligațiile reciproce dintre părți până la concurența sumei de
70.013.079 lei, reclamanții fiind obligați la plata sumei de 14.747.551 lei.
Instanța
de fond a reținut în esență că pretențiile reclamanților cu privire la chiria
restantă sunt întemeiate, fiind recunoscute chiar de către pârât iar majorările
de întârziere se datorează potrivit prevederilor art.47 din Legea nr.27/1994
republicată.
În
ceea ce privește cererea reconvențională au fost avute în vedere acele
lucrări de reparații, amenajări și investiții care profită
reclamanților-proprietari, au fost realizate cu consimțământul tacit al
acestora și sunt constatate prin raportul de expertiză tehnică.
A
fost respins capătul de cerere privind obligarea la plată cu titlu de daune a
pârâtului I.G., reprezentant al Partidului Laburist Român, introdus în cauză la
cererea reclamanților printr-o precizare de acțiune.
Apelul
declarat de reclamante împotriva acestei sentințe a fost admis prin decizia
civilă nr.74 din 5 noiembrie 2001 pronunțată de Curtea de Apel Bacău. A fost
schimbată în parte sentința numai în ceea ce privește soluționarea cererii
reconvenționale, care a fost respinsă pentru lipsa calității procesuale active
a pârâtului-reclamant Partidul Laburist Român, cu motivarea că lucrările de
investiții au fost realizate și plătite de o altă persoană juridică.
Apelul
declarat de pârât împotriva acestei sentințe a fost anulat ca insuficient
timbrat.
Împotriva
acestei decizii a declarat recurs pârâtul-reclamant, criticând-o în principal
pentru motive de fond legate de cuantumul chiriei datorate.
În
ceea ce privește problema timbrajului s-a arătat că reprezentantul Partidului
Laburist Român a fost multă vreme suferind și în imposibilitate de a satisface
exigențele legale în materie.
Examinând
actele și luccrările dosarului, Curtea reține următoarele:
Apelul
declarat de pârâtul reclamant nu a fost examinat pe fond ci anulat ca
netimbrat. În cauză nu există motive de casare de ordine publică, în sensul
prevederilror art.306 alin.b C.proc.civ., instanța de apel stabilind în mod
corect că:
-
pârâtul-reclamant datorează chiria restantă și penalitățile de întârziere
conform expertizei contabile efectuate;
-
pârâtul-reclamant nu are calitate procesuală
activă în cererea reconvențională, fiind dovedit că lucrările de construcții au
fost
plătite de o altă persoană juridică – Universitatea „Mihai
Eminescu”.
În
consecință, Curtea va examina recursul declarat de pârâtul-reclamant numai sub
aspectul problemei timbrajului constatând că (așa
cum
de altfel și recurentul a arătat), măsura luată de către instanța de apel este
corectă. La mai multe termene și fără o justificare obiectivă dovedită,
pârâtul-reclamant apelant nu s-a conformat măsurii instanței de a timbra în
conformitate cu prevederile Legii nr.146/1997.
Așa
fiind, recursul declarat de către pârâtul-reclamant va fi respins ca nefondat.
În
baza dispozițiilor art.274 C.proc.civ., recurentul va fi obligat la cheltuieli
de judecată către intimatul reclamant Consiliul Local Iași.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de
pârâtul reclamant Partidul Laburist Român împotriva deciziei nr.74 din 5
noiembrie 2001 a Curții de Apel Bacău – secția civilă.
Obligă
recurentul la 1.704.706 lei cheltuieli de judecată către intimatul Consiliul
Local al Municipiului Iași.
Irevocabilă.
Pronunțată
în ședință publică, astăzi 3 aprilie 2003.