ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1367/2003

----------- La data de 21 martie 2003 s-a luat în examinare recursul declarat de Partidul Laburist Român împotriva deciziei civile nr.74 din 5 noiembrie 2001 a Curții de Apel Bacău – secția civilă.

Dezbaterile au fost consemnate în încheierea cu data de 21 martie 2003 iar pronunțarea s-a amânat la 3 aprilie 2003. C U R T E A Asupra recursului civil de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Iași la data de 13 noiembrie 1998, reclamanții Primarul Municipiului Iași și Consiliul local Iași au chemat în judecată pârâtul Partidul Laburist Român, solicitând obligarea acestuia la plata sumei de 88.714.308 lei reprezentând chirie neachitată și majorări de întârziere pe perioada 1 iunie 1993 – 15 mai 1998. În motivarea acțiunii s-a arătat că, în baza contractului de închiriere nr.6336 din 3 ianuarie 1990, pârâtul a ocupat spațiul din Iași, str.Vasile Conta nr.9, iar în ultima perioadă de timp a refuzat să mai achite chiria datorată.

Prin încheierea nr.1224 din 7 aprilie 2000 a Curții Supreme de Justiție – secția civilă, s-a dispus strămutarea cauzei la Judecătoria Roman. În fața acestei din urmă instanțe pârâtul a formulat întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii cu motivarea că a plătit chiria și va produce dovezi în acest sens. Pe cale de cerere reconvențională, pârâtul a solicitat obligarea reclamantei la plata sumei reprezentând contravaloarea reparațiilor și îmbunătățirilor efectuate la imobile, al cărei cuantum l-a precizat ulterior ca fiind de 353.744.220 lei. În raport de această din urmă solicitare, Judecătoria Roman, prin sentința civilă nr.4844 din 31 octombrie 2000, și-a declinat în baza art.2 pct.1 lit.b C. proc.civ.

competența în favoarea Tribunalului Neamț. Astfel investit, Tribunalul Neamț, prin sentința civilă nr.48 din 20 martie 2001, a admis în parte acțiunea principală, precizată, dispunând obligarea pârâtului la plata sumei totale de 70.013.079 lei, din care 31.884.889 lei reprezentând chirie restantă pentru perioada 16.XI.1995 – 15.V.1998, suma de 6.243.301 lei cu titlu de TVA și 31.884.889 lei penalități de întârziere. A fost admisă de asemenea în parte cererea reconvențională, dispunându-se obligarea reclamanților în solidar la plata sumei de 84.760.630 lei, din care 40.007.662 lei reprezentând cheltuieli pentru lucrări de proiectare, evaluare, avizare, menționate în raportul de expertiză tehnică și 44.752.968 lei contravaloarea lucrărilor de investiții pentru o instalație de gaze.

Au fost compensate obligațiile reciproce dintre părți până la concurența sumei de 70.013.079 lei, reclamanții fiind obligați la plata sumei de 14.747.551 lei. Instanța de fond a reținut în esență că pretențiile reclamanților cu privire la chiria restantă sunt întemeiate, fiind recunoscute chiar de către pârât iar majorările de întârziere se datorează potrivit prevederilor art.47 din Legea nr.27/1994 republicată. În ceea ce privește cererea reconvențională au fost avute în vedere acele lucrări de reparații, amenajări și investiții care profită reclamanților-proprietari, au fost realizate cu consimțământul tacit al acestora și sunt constatate prin raportul de expertiză tehnică. A fost respins capătul de cerere privind obligarea la plată cu titlu de daune a pârâtului I.G., reprezentant al Partidului Laburist Român, introdus în cauză la cererea reclamanților printr-o precizare de acțiune.

Apelul declarat de reclamante împotriva acestei sentințe a fost admis prin decizia civilă nr.74 din 5 noiembrie 2001 pronunțată de Curtea de Apel Bacău. A fost schimbată în parte sentința numai în ceea ce privește soluționarea cererii reconvenționale, care a fost respinsă pentru lipsa calității procesuale active a pârâtului-reclamant Partidul Laburist Român, cu motivarea că lucrările de investiții au fost realizate și plătite de o altă persoană juridică. Apelul declarat de pârât împotriva acestei sentințe a fost anulat ca insuficient timbrat. Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâtul-reclamant, criticând-o în principal pentru motive de fond legate de cuantumul chiriei datorate. În ceea ce privește problema timbrajului s-a arătat că reprezentantul Partidului Laburist Român a fost multă vreme suferind și în imposibilitate de a satisface exigențele legale în materie.

Examinând actele și luccrările dosarului, Curtea reține următoarele: Apelul declarat de pârâtul reclamant nu a fost examinat pe fond ci anulat ca netimbrat. În cauză nu există motive de casare de ordine publică, în sensul prevederilror art.306 alin.b C.proc.civ., instanța de apel stabilind în mod corect că: - pârâtul-reclamant datorează chiria restantă și penalitățile de întârziere conform expertizei contabile efectuate; - pârâtul-reclamant nu are calitate procesuală activă în cererea reconvențională, fiind dovedit că lucrările de construcții au fost plătite de o altă persoană juridică – Universitatea „Mihai Eminescu”. În consecință, Curtea va examina recursul declarat de pârâtul-reclamant numai sub aspectul problemei timbrajului constatând că (așa cum de altfel și recurentul a arătat), măsura luată de către instanța de apel este corectă.

La mai multe termene și fără o justificare obiectivă dovedită, pârâtul-reclamant apelant nu s-a conformat măsurii instanței de a timbra în conformitate cu prevederile Legii nr.146/1997. Așa fiind, recursul declarat de către pârâtul-reclamant va fi respins ca nefondat. În baza dispozițiilor art.274 C.proc.civ., recurentul va fi obligat la cheltuieli de judecată către intimatul reclamant Consiliul Local Iași.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Respinge recursul declarat de pârâtul reclamant Partidul Laburist Român împotriva deciziei nr.74 din 5 noiembrie 2001 a Curții de Apel Bacău – secția civilă. Obligă recurentul la 1.704.706 lei cheltuieli de judecată către intimatul Consiliul Local al Municipiului Iași. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 3 aprilie 2003.