ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3877/2003

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin acțiunea formulată la 7 martie

2003 la Curtea de Apel Brașov, secția comercială și de contencios

administrativ, reclamantul B.C. a chemat în judecată pe pârâta Casa județeană

de Pensii Brașov și a solicitat ca în contradictoriu cu aceasta, să se dispună

anularea hotărârii nr. 939/2003 și obligarea acestei pârâte să emită o nouă

hotărâre, prin care să constate că în perioada 3 decembrie 1953 – 30 octombrie

1956 a efectuat stagiul militar în detașamente de muncă și că este beneficiar

al drepturilor acordate prin Legea nr. 309/2002.

În motivarea acțiunii, reclamantul a

susținut că pârâta i-a respins cererea, prin hotărârea nr. 939/2003, deși a

depus copia livretului militar din care rezultă că în perioada stagiului

militar a fost la Batalion C.F.R. și U.M. nr. 04569.

Curtea de Apel Brașov, secția

comercială și de contencios administrativ, prin sentința nr. 341/F din 8

aprilie 2003, a admis acțiunea, a anulat hotărârea nr. 939/2003 și a obligat

pârâta să emită o nouă hotărâre, în care să constate că perioada 3 decembrie

1953 – 30 octombrie 1956 se încadrează în prevederile art. 1 din Legea nr.

309/2002.

A reținut instanța de fond că

această perioadă nu se contestă a fi efectuată în detașament de muncă și că

există o atestare în livretul militar, astfel că acțiunea este întemeiată,

reclamantul beneficiind de drepturile acordate prin Legea nr. 309/2002.

Pârâta a formulat recurs împotriva

acestei sentințe, criticând hotărârea ca fiind dată cu încălcarea prevederilor

legale și ca urmare, a interpretării greșite a probelor.

Recursul se constată a fi fondat

pentru considerentele ce se vor expune în continuare.

Prin Legea nr. 309/2002 se recunosc

și se acordă unele drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în

cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950 – 1961, iar

reclamantul, cu livretul militar, face dovada că a efectuat stagiul militar în

perioada pretinsă, dar nu în cadrul unor unități din Direcția Generală a

Serviciului Muncii. Astfel, în extrasul din livretul militar se face mențiunea

Batalion C.F.R. și U.M. nr. 04569”.

Potrivit prevederilor art. 6 alin.

(2) din Legea nr. 309/2002, stabilirea drepturilor se face la cerere, dar pe

baza unor înscrisuri ca livret militar sau adeverințe eliberate de centrele

militare județene, U.M. nr. 02405 Pitești sau din partea Arhivelor Naționale

sau Militare.

Existând neclarități pe care

instanța nu le-a lămurit, deși pârâta a susținut că reclamantul are obligația

să producă și alte dovezi de la instituțiile menționate în adresa nr.

4087/2002, cum ar fi nominalizarea detașamentului de muncă, dacă U.M. nr. 04569

a avut acest statut de detașament de muncă și dacă a făcut parte din Direcția

Generală a Serviciului Muncii, este evident că soluția este nelegală.

Se impune, deci, a fi completate

probele, pentru a se stabili cu certitudine dacă reclamantul poate beneficia de

drepturile acordate prin Legea nr. 309/2002, în care sens Curtea va admite

recursul, constatând că acesta este fondat, se va casa sentința recurată și va

fi trimisă cauza spre rejudecare la aceiași instanță.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de Casa

județeană de Pensii Brașov împotriva sentinței nr. 62/F din 8 aprilie 2003 a

Curții de Apel Brașov, secția comercială și de contencios administrativ.

Casează sentința atacată și trimite

cauza spre rejudecare, aceleiași instanțe.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 13 noiembrie 2003.