ÎCCJ, Decizia nr. 492/2003
ÎCCJ, Decizia nr. 492/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 548 din 6
iunie 2003, Tribunalul București, secția a II–a penală, a condamnat pe
inculpații:
1 – Ț.A.A. la 5 ani închisoare
pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 211 alin. (2) lit. a) și c) C.
pen. cu aplicarea art. 13 C. pen. și la 5 ani și 6 luni închisoare pentru
infracțiunea prevăzută de art. 26 raportat la art. 211 alin. (2) lit. a) și c)
cu aplicarea art. 13 și art. 37 lit. a) din același cod.
În baza art. 86
4
raportat
la art. 83 C. pen. a revocat suspendarea sub supraveghere aplicată prin
sentința penală nr. 1193/2001 a Judecătoriei sectorului 3 București și a dispus
executarea pedepsei de un an și 8 luni închisoare alături de pedeapsa de 5 ani
și 6 luni închisoare, aplicată în cauza de față.
2 – În baza art. 31 raportat la art.
290 C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) din același cod, a condamnat pe
inculpatul C.I.Ș. la 2 ani închisoare.
În baza art. 86
4
raportat
la art. 83 C. pen. a revocat suspendarea sub supraveghere aplicată prin
sentința penală nr. 1193/2003 a Judecătoriei sectorului 3 București și a dispus
executarea pedepsei de un an și 8 luni alături de pedeapsa de 2 ani, aplicată
în cauză.
Apelurile declarate de către cei doi
inculpați au fost respinse, ca nefondate, de către Curtea de Apel București, secția
penală, prin decizia penală nr. 721/A pronunțată la data de 5 noiembrie 2003 în
dosarul nr. 2506/2002.
Împotriva acestei din urmă hotărâri
inculpații au declarat recurs, pentru judecarea cărora s-a fixat termen la 27
februarie 2003 când cauza a fost amânată pentru lipsă de procedură cu
inculpatul C.I.Ș. la 8 mai 2003 și apoi la 3 iulie 2003, pentru ca inculpatul Ț.A.A.
să-și angajeze apărător.
La termenul de judecată din 3 iulie
2003, analizând actele și lucrările dosarului, în raport de prevederile art. 5
pct. 1 lit. a) din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților
fundamentale, precum și în raport de dispozițiile art. 160
d
C. proc.
pen. și, constatând că măsura arestării preventive a inculpaților este legală,
Curtea a prelungit arestarea preventivă a acestora, pe o perioadă de 30 zile,
de la 3 iulie 2003 la 1 august 2003 și a amânat judecarea recursurilor la 16
octombrie 2003.
La 24 iulie 2003, verificând din
oficiu legalitatea arestării inculpaților, secția penală a Curții Supreme de
Justiție a constatat că măsura este legală și, prin încheierea pronunțată la
acea dată, a dispus prelungirea acesteia până la 22 august 2003.
Prin încheierea din 21 august 2003,
Curtea Supremă de Justiție, secția penală, întemeindu-se pe prevederile art. 5
pct. 1 lit. a) din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților
fundamentale și, respectiv, dispozițiile art. 160
d
C. proc. pen., a
constatat că măsura arestării inculpaților este legală și a dispus prelungirea
acesteia până la 21 septembrie 2003.
La data de 18 septembrie 20003, secția
penală a Curții Supreme de Justiție a constatat din nou legalitatea măsurii
arestării inculpaților și, prin încheierea din aceeași zi, a dispus prelungirea
acestei măsuri până la 20 octombrie 2003.
Împotriva încheierii din 18
septembrie 2003 inculpații au declarat recurs.
La termenul din 17 noiembrie 2003,
fixat pentru judecarea recursurilor declarate împotriva încheierii menționate,
inculpații au declarat că înțeleg, urmare a condamnării printr-o hotărâre
definitivă, să retragă recursurile.
Constatând că recursurile au fost
retrase de către recurenții–inculpați, personal, în ședință publică, în
condițiile art. 385
4
alin. (2), cu referire la art. 369 C. proc.
pen., Înalta Curte va lua act de retragerea recursurilor declarate de inculpați
împotriva încheierii din 18 septembrie 2003 pronunțată de secția penală a
Curții Supreme de Justiție.
Totodată, conform art. 385
15
pct. 1 lit. a) C. proc. pen., recurenții–inculpați vor fi obligați, potrivit
dispozitivului, la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Ia act de retragerea recursurilor
declarate de inculpatii C.Ș.I.
și
Ț.A.A. împotriva încheierii din
18 septembrie 2003, pronunțată de Curtea Supremă de Justiție, secția penală, în
dosarul nr. 5042/2002.
Obligă pe inculpați să plătească
statului câte 1.000.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare în recurs, din
care suma de 400.000 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din
oficiu, va fi avansată din fondul Ministerului Justiției.
Pronunțată astăzi 17 noiembrie 2003,
în ședință publică.