ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 290/2004

Asupra recursului de

față;

Din

examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea

înregistrată la data de 24 martie 2003 reclamantul A.I. a  solicitat anularea

hotărârii nr.8166 din 5 martie 2003 emisă de Casa Județeană de Pensii Cluj.

Totodată

a solicitat ca pârâtul să-i recunoască statutul de persoană refugiată pentru

perioada 5 septembrie 1944 - 4 noiembrie 1944 și acordarea drepturilor

corespunzătoare.

În

motivarea  acțiunii, reclamantul a arătat că prin hotărârea nr.8166 din 5

martie 2003,  Comisia Județeană de Pensii Cluj a respins cererea formulată

pentru stabilirea calității de beneficiar al Legii nr.189/2000 deoarece nu se

încadrează în situațiile prevăzute de art. 1.

Curtea

de Apel Cluj, secția comercială și de  contencios administrativ prin sentința

civilă nr.754 din 18 iunie 2003 a  respins acțiunea formulată de A.I.

Pentru

a soluționa astfel, instanța a reținut, că  simpla temere că armatele hortyste

în retragere, la sfârșitul celui de  al doilea război mondial, ar putea

exercita acte de persecuție etnică, nu poate  constitui temei pentru acordarea

statutului de persoană refugiată.

Considerând

sentința nelegală și netemeinică a declarat recurs A.I.

În

motivarea cererii de  recurs s-a arătat  în esență că instanța a apreciat

eronat actul dedus judecății și nu a ținut cont de probele care dovedesc că

recurentul a fost refugiat  în perioada 5 septembrie 1944 - 4 octombrie 1944

din orașul Turda  în  comuna Lancrăm, județul Alba.

Recursul

este nefondat.

Conform

art.1 din O.G. nr.105/1999  așa cum a fost aprobat prin Legea nr.189/2000.

„Beneficiază de prevederile prezentei ordonanțe persoana, cetățean  român, care

în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 până la

6 martie 1945 au avut de suferit din motive etnice”.

Potrivit

art. 2 din Normele de aplicare a O.G. nr.105/1999 prin persoană  care a fost

strămutată în altă localitate se înțelege persoana care a fost mutată  sau care

a fost obligată să-și schimbe domiciliul în altă localitate din motive etnice.

In

aceste categorii se includ și persoanele care au făcut  schimb de populație ca

urmare a unui tratat bilateral.

Din

actele de la dosar rezultă că reclamantul A.I., în perioada 5  septembrie 1944 -

4 octombrie 1944 s-a refugiat  din orașul Turda  în comuna Lăncrăm, județul

Alba , dar cu acestea nu face  dovada că refugiul s-ar fi datorat regimurilor

instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945

și nici a persecuțiilor suferite  din motive etnice.

Se

constată deci, că instanța a stabilit corect situația de  fapt și a făcut o

apreciere corectă a normelor legale în vigoare, când a stabilit că reclamantul

nu se încadrează în situațiile prevăzute de  art.1 din nr.105/1999, aprobate

prin Legea nr.189/2000.

Față de prevederile  invocate mai sus,

recursul reclamantului este nefondat și urmează să fie respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge

recursul declarat de A.I.  împotriva sentinței civile nr.754  din 18 iunie 2003

a Curții de Apel Cluj, secția comercială și de contencios administrativ, ca

nefondat.

Pronunțată

în ședință publică, astăzi  28 ianuarie 2004.