ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2559/2005

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată

la 19 iulie 2004, reclamantul A.I. a solicitat, în contradictoriu cu Casa

Județeană de Pensii Cluj, anularea hotărârii nr. 14.277 din 13 mai 2004, emisă

de pârâtă și recunoașterea beneficiului drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000,

în calitate de refugiat din motive etnice.

Curtea de Apel Cluj, prin

sentința civilă nr. 837 din 17 iunie 2004, a admis acțiunea, a anulat hotărârea

contestată și a obligat-o pe pârâtă să emită o nouă hotărâre prin care să

recunoască reclamantului, beneficiul drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000,

pentru perioada 5 septembrie 1944 - 30 octombrie 1944, începând cu data de 1

ianuarie 2004.

Pentru a hotărî astfel,

instanța de fond a reținut că probatoriile administrate în cauză au dovedit fără

putință de tăgadă, că reclamantul A.I. s-a refugiat împreună cu părinții săi,

din comuna Săndulești, județul Cluj, în comuna Cricău, județul Alba, ca urmare

a persecuțiilor etnice la care a fost supusă populația românească din Ardealul

de Nord, după ocuparea acestuia, de către Statul Maghiar.

Împotriva acestei sentințe a

declarat recurs, pârâta Casa Județeană de Pensii Cluj, motivându-și demersul,

în sensul că localitatea din care au plecat reclamantul și familia sa, se afla

în România și prin urmare, motivul plecării nu puteau fi persecuția etnică.

Recursul este nefondat.

Potrivit dispozițiilor Legii

nr. 189/2000, beneficiază de drepturile conferite de lege, persoanele, cetățeni

români care, în perioada 6 septembrie 1940 - 6 martie 1945, au avut de suferit

persecuții din motive etnice, fiind strămutate, expulzate sau refugiate în altă

localitate, decât cea de domiciliu.

Din probatoriile

administrate în cauză a rezultat cu certitudine că intimatul-reclamant,

împreună cu familia sa, s-a refugiat din zona orașului Turda, ocupată de

administrația maghiară, respectiv comuna Săndulești, ca urmare a persecuțiilor

etnice la care românii au fost supuși de către noua administrație, în zona

aflată sub jurisdicția Statului Român, respectiv în localitatea Cricău, județul

Alba.

Pe cale de consecință,

Curtea de Apel Cluj a apreciat în mod corect că acesta beneficiază de

drepturile acordate prin Legea nr. 189/2000.

Față de considerentele

expuse și constatând că, potrivit art. 304 și 304

1

C. proc. civ., nu

există motive de casare sau modificare a sentinței pronunțate de instanța de

fond, Curtea va respinge, ca nefondat, prezentul recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de Casa Județeană de Pensii Cluj împotriva sentinței civile nr. 837 din 17

iunie 2004 a Curții de Apel Cluj, secția comercială și de contencios

administrativ, ca nefondat.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 15 aprilie 2005.