ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 783/2003

S-a luat în examinare recursul declarat de Direcția Silvică Hunedoara împotriva deciziei nr.328 din 20 iunie 2002 a Curții de Conturi –Secția jurisdicțională. La apelul nominal s-au prezentat: recurenta Direcția Silvică Hunedoara reprezentată de consilierul juridic P.I.M. și intimata Curtea de Conturi reprezentată de consilierul juridic N.D., lipsind intimatul P.N. Procedura completă. Reprezentanta recurentei a solicitat admiterea recursului cu referire la motivele scrise depuse la dosar. Reprezentanta Curții de Conturi a solicitat respingerea recursului, ca nefondat. C U R T E A Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Direcția Silvică Hunedoara a declarat recus, în temeiul art.82 din Legea nr.94/1992, împotriva deciziei nr.328 din 20 iunie 2002 pronunțată de Curtea de Conturi – Secția jurisdicțională.

În motivarea recursului reclamanta arată că instanțele Curții de Conturi au reținut greșit că decizia de imputare nr.5 din 5 noiembrie 2001 a fost emisă tardiv împotriva contestatorului P.N., cu toate că termenul pentru emiterea deciziei a început să curgă de la 25 septembrie 2001, când prin procesul verbal nr.6101 s-a propus imputarea sumelor persoanelor vinovate, nu de la data când s-a propus trecerea pe pierderi prin procesul-verbal nr.2089 din 9 aprilie 2001. Menționează că inițial s-a propus trecerea pe pierderi a cantității de 16.025 kg zmeură, evaluată la 100.284.450 lei, că între timp s-a schimbat conducerea direcției iar directorul nou numit a dorit să se lămurească asupra acestei probleme, dispunând a se face verificările necesare și propuneri, rezultatul verificărilor fiind consemnat în procesul verbal din 12 septembrie 2001 și apoi în cel din 25 septembrie 2001, ultimul act stând la baza emiterii deciziei.

Analizând recursul de față, Curtea reține următoarele: Prin decizia nr.5 din 5 noiembrie 2001 emisă de Direcția Silvică Hunedoara s-a dispus imputarea contravalorii a 16.025 kg zmeură mai multor persoane, din care numitului P.N. suma de 37.924.016 lei. Acesta a contestat suma imputată, contestație soluționată prin sentința nr.15 din 25 mai 2002 pronunțată de Colegiul jurisdicțional Hunedoara, prin care s-a anulat decizia pentru suma de 37.924.016 lei imputată contestatorului și s-a dispus restituirea sumelor reținute acestuia în baza deciziei. Instanța reține că decizia de imputare s-a emis tardiv, data când s-a cunoscut paguba fiind 9 aprilie 2001, când s-a înregistrat la registratura generală a unității actul întocmit de șefa Secției de fructe de pădure, iar decizia de imputare s-a emis la 5 noiembrie 2001, mult peste termenul legal de 60 de zile prevăzut de art.108 alin.2 din Codul muncii, în care se putea emite decizia de imputare.

Recursul jurisdicțional declarat de către Direcția Silvică Hunedora împotriva sentinței a fost respins prin decizia nr.328 din 20 iunie 2002 pronunțată de Curtea de Conturi – Secția jurisdicțională, decizie atacată cu prezentul recurs. Recurenta susține că procesul verbal din 25 septembrie 2001, întocmit de comisia de inventariere a zmeurei aflată în stoc la punctul Hațeg, constituie punctul de începere a curgerii termenului de 60 de zile în care trebuia emisă decizia de imputare și cum decizia s-a emis la 5 noiembrie 2001, s-a încadrat în acest termen. Această susținere nu poate fi reținută pentru că s-a cunoscut de existența pagubei la 9 aprilie 2001, dată la care s-a înregistrat la recurentă referatul șefului Secției fructe de pădure Deva, în care se menționează că la Centrul Hațeg se află o cantitate de 16.025 kg zmeură depreciată, în valoare de 100.284.450 lei.

Din referat rezultă paguba produsă intimatei, atât cantitativ cât și valoric, iar data înregistrării referatului la registratura generală este considerată ca momentul de la care s-a presupus că persoana abilitată legal a luat cunoștință de producerea pagubei. Conform prevederilor art.108 alin.2 din Codul muncii (în vigoare la acea dată) „Termenul de emitere a deciziei de imputare este de cel mult 60 de zile de la data când cel în drept să emită decizia a luat cunoștință de producerea pagubei”. Cum luarea la cunoștință e prezumată că s-a întâmplat la 9 aprilie 2001, data înregistrării referatului, iar decizia de imputare s-a emis la 5 noiembrie 2001, rezultă că s-a depășit termenul de 60 de zile menționat mai sus.

Împrejurările că între timp s-a schimbat conducerea unității, că noul director a dispus verificări și că aceste verificări au necesitat timp, nu prezintă relevanță în cauză, toate acestea trebuind să se facă în interiorul termenului de 60 de zile prevăzut de art.108 alin.2 din Codul muncii, inclusiv emiterea deciziei de imputare. Astfel fiind, în temeiul art.84 din Legea nr.94/1992, se va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Respinge recursul declarat de Direcția Silvică Hunedoara împotriva deciziei nr.328 din 20 iunie 2002 a Curții de Conturi –Secția jurisdicțională, ca nefondat. Pronunțată în ședință publică, astăzi 26 februarie 2003.