ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1100/2003
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1100/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
S-a
luat în examinare recursul declarat de Casa Județeană de Pensii Bihor
împotriva sentinței civile nr.409/CA/2002-P din 02 septembrie 2002 a
Curții de Apel Oradea.
La
apelul nominal, părțile în cauză, respectiv
recurenta-pârâtă Casa Județeană de Pensii Bihor și
intimata-pârâtă P.F. nu s-au prezentat.
Procedura
completă.
Referind
asupra cauzei, magistratul asistent a arătat că recurenta-pârâtă
Casa Județeană de Pensii Bihor a solicitat, în scris, judecarea
cauzei în lipsă (fila 3, dosar recurs).
C
U R T E A
Asupra
recursului de față;
Din
examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin
acțiunea formulată la 3.07.2002, reclamanta P.F. a solicitat anularea
hotărârii nr.1257/ 16.04.2002 emisă de Casa Județeană de
Pensii Bihor și recunoașterea calității de beneficiară
a O.G. nr.105/1999 aprobată prin Legea nr.189/2000.
În
motivarea acțiunii, reclamanta a susținut că s-a născut în
perioada în care părinții săi erau refugiați și ca
atare a dobândit același statut juridic cu aceștia, fiind
îndreptățită astfel să beneficieze de prevederile O.G.
nr.105/1999.
Prin
sentința civilă nr.409/ 2.09.2002, Curtea de Apel Oradea a admis
acțiunea; a anulat hotărârea nr.1257/2002 și a obligat Casa
Județeană de Pensii Bihor să-i recunoască reclamantei
calitatea de beneficiară al O.G. nr.105/1999, reținând că
aceasta a suferit aceleași efecte ale strămutării cu
părinții săi.
Împotriva
acestei sentințe a declarat recurs Casa Județeană de Pensii
Bihor criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În
motivarea recursului s-a susținut că situația reclamantei nu
este prevăzută de dispozițiile art.1 lit.c din Legea
nr.189/2000, în sensul că la data strămutării
părinților nefiind născută, nu avea domiciliu de unde
să fie strămutată; că nu avea capacitate juridică, iar
legislația română nu recunoaște capacitatea de
folosință în favoarea fătului cpnceput.
Recursul
nu este fondat.
Din
probele administrate rezultă că reclamanta s-a născut la
9.03.1941 în localitatea Poiana Mare – Calafat, localitate în care
părinții săi se refugiaseră în urma ocupării
Ardealului de Nord, suferind împreună cu aceștia privațiunile
datorate prigoanei din motive etnice.
Astfel
fiind, este nerelevantă împrejurarea că reclamanta nu era
născută la data refugiului și că s-a născut în timpul
acestuia. De altfel, dispozițiile art.7 alin.2 din Decretul nr.31/1954
recunosc drepturile copilului de la concepție, dacă se naște
viu.
Cum reclamanta a dobândit
statutul juridic de refugiat al părinților săi, în mod legal
și temeinic instanța fondului a reținut ca fiind aplicabile
dispozițiile art.1 lit.c din Legea nr.189/2000.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge
recursul declarat de Casa Județeană de Pensii Satu Mare împotriva
sentinței nr.438/CA/2002-P din 19 septembrie 2002 a Curții de Apel
Oradea, ca nefondat.
Pronunțată
în ședință publică, astăzi 19 martie 2003.