ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2274/2003

S-a

luat în examinare recursul în anulare declarat de Procurorul General al

Parchetului de pe lângă  Curtea Supremă de Justiție împotriva sentinței civile

nr.280 din 5 decembrie 2001 a Tribunalului Botoșani precum și decizia nr.1001

din 27 martie 2002 a Curții de Apel Suceava.

La

apelul nominal s-au prezentat: intimatul Ministerul Apărării Naționale pentru

U.M. 01130, 01583 și U.M. 01579 – Botoșani, lipsind intimații contestatori

P.A., S.L., A.M., C.M., D.I., N.G., C.D., B.C., A.M., B.D., O.O., C.I., C.O.,

F. B., A.V., M.C., R.V., H.L., T.I., C.M., D.L., M.Ș., C.D.și D.G.Ș..

Procedura

completă.

Reprezentanta

Ministerului Public pune concluzii de admitere a recursului în anulare, casarea

în parte a deciziei civile nr.1001 din 27 martie 2002 a Curții de Apel Suceava

– secția civilă  în ceea ce privește dispoziția menținerii sentinței civile

nr.280 din 5 decembrie 2001 a Tribunalului Botoșani cu excepția contestatorului

D.L., a cărui contestație  formulată în mod corect a fost respinsă, iar pe fond

respingerea ca nefondate a contestațiilor formulate de cei 23 contestatori.

Consilier

juridic D.G.solicită admiterea recursului în anulare și depune concluzii

scrise.

C

U R T E A

Asupra

recursului în anulare de față:

Din

examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin

contestațiile introduse  la Tribunalul Botoșani la data de 17 octombrie 2001,

19 octombrie 2001, 22 octombrie 2001 contestatorii P.A.,  S.L., A.M.-F., C.M.,

D.I., N.G., C.D., B.C., A.M., B.D., O.O., C.I., C.O.,  F.B.I., A.V., M.C., R.V.

R, H.L., T.I., C.M., D.L., M.Ș., C.D.și D.G.Ș.au contestat măsura desfacerii

abuzive a contractului de muncă în temeiul art.129 C.mun., măsură dispusă de

intimatele Ministerului Apărării Naționale, U.M. nr.01130 Botoșani, U.M. 01579

Botoșani, U.M. 01529 Botoșani și U.M. 01583 Botoșani. Contestatorii au mai

solicitat plata unor ajutoare în temeiul Legii nr.138/1999, plata  concediului

de odihnă, a soldei pe luna octombrie 2001 și a  cheltuielilor de judecată.

Contestațiile

au fost conexate la termenul din 21 noiembrie 2001.

Prin

sentința nr.280 din 5 decembrie 2001 s-au admis în parte contestațiile.

S-a

constatat nelegală măsura desfacerii contractelor de muncă ale contestatorilor.

S-a

respins capătul de cerere privind pretențiile contestatorilor la plata

ajutoarelor solicitate în temeiul Legii nr.138/1999.

S-a

respins capătul de cerere privind plata soldei  aferentă lunii octombrie 2001.

S-a respins capătul de cerere privind plata concediului de

odihnă aferent anului 2001.

Au

fost obligate intimatele să plătească cheltuieli de judecată.

Pentru

a hotărî astfel instanța a reținut în esență că la data de 1 octombrie 2001

intimata nu mai putea constata încetarea raporturilor de muncă deoarece

prelungise contractele de muncă prin negocierea din 24 septembrie 2001.

Contestatorii

nu sunt îndreptățiți să beneficieze de ajutoarele prevăzute de art.32 pct.1,

art.44 și art.33 din Legea nr.38/1999 și nici de plățile compensatorii

prevăzute de Ordonanța nr.7/1998 aprobată prin Legea nr.37/2001 deoarece Legea

nr.138/1999 distinge  între ajutoarele acordate cadrelor militare și cele

pentru militarii angajați pe bază de contract.

Drepturile

de concediu de odihnă au fost plătite de intimată, pretențiile contestatorilor

nefiind întemeiate.

Împotriva

acestei sentințe Ministerul Apărării Naționale a formulat recurs pentru el și

pentru unitățile militare intimate arătând că instanța a acordat

contestatorilor mai mult decât au cerut și că nu s-a pronunțat asupra unor

dovezi administrate.

Prin

decizia nr.1001 din 27 martie 2002 Curtea de Apel Suceava a admis recursul, a

casat parțial sentința atacată  în sensul că a respins ca nefondată contestația

introdusă de D.L. și a menținut celelalte dispoziții.

Pentru

a hotărî astfel instanța a reținut în esență că în ceea ce îl privește pe D.L.,

acestuia nu i s-a reînnoit contractul de muncă, iar în ce îi privește pe

ceilalți contestatori aceștia se aflau în prima  zi de lucru a contractului

reînnoit.

Împotriva

sentinței civile nr.280 din 5 decembrie 2001 a Tribunalului Botoșani – secția

civilă și deciziei civile nr.1001 din 27 martie 2002 a Curții de Apel Suceava

Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție a

declarat recurs în anulare invocând art.314 cod procedură civilă solicitând

admiterea recursului în anulare, casarea în parte a deciziei civiele nr.1001

din 27 matie 2002 a Curții de Apel Suceava – secția civilă, în ceea ce privește

dispoziția menținerii sentinței civile nr.280 din 5 decembrie 2001 a

Tribunalului Botoșani cu excepția contestatorului D.L., a cărui contestație

formulată în mod corect a fost respinsă iar pe fond respingerea ca nefondate a

contestațiilor formulate de cei 23 contestatori.

În

motivare s-a arătat că  hotărârile au fost pronunțate  cu încălcarea esențială

a legii ceea ce a determinat o soluționare greșită a cauzei pe fond. Totodată

acestea sunt vădit netemeinice. Instanțele nu au dat eficiență faptului că a

avut loc o reorganizare și o restrângere de activitate a intimatei care

corespund unei cerințe reale impusă de necesitățile interne de optimizare

funcțională a armatei așa încât cerințele art.129 și 130 al.1 lit.a din C.mun.

erau îndeplinite.

Astfel,

instanța de fond a soluționat cauza reținând doar că au fost prelungite

contractele de muncă ale contestatorilor începând cu data de 1 octombrie 2001

așa încât intimata nu mai putea constata încetarea raporturilor de muncă la

aceeași dată.

În

exercițiul rolului său activ instanța avea obligația să stabilească dacă a avut

loc desființarea sau redisitribuirea unor funcții în cadrul unităților militare

în cauză, impuse de nevoile de restructurare a armatei.

Se

mai arată că  intimata a redus începând cu data de 1 octombrie 2001 funcțiile

de natura celor ocupate de contestatori  operând un transfer la o altă unitate

din Galați.

În

aceste condiții  deși s-a negociat la 24 septembrie 2001 reînnoirea

contractelor de muncă ale contestatorilor, în cadrul procesului de reorganizare

și restructurare a Ministerului Apărării Naționale au intrat și unitățile

militare unde lucraseră contestatorii, motiv pentru care reînnoirea

contractelor de muncă cu data de 1 octombrie 2001 este imposibilă, se impunea

blocarea reîncadrării,  și contestatorii beneficiază de ajutorul de șomaj.

Recursul

în anulare nu este fondat și urmează a fi respins ca atare.

Ambele

instanțe au pronunțat hotărâri temeinice și legale, în baza analizei

materialului probator. Motivele formulate în recursul în anulare urmează a fi

analizate global și înlăturate.

Astfel, așa cum reiese din anexele 108 – 130 dosar fond, la data

de 24 septembrie 2001 contestatorii au negociat o nouă prelungire a

contractelor de muncă  începând cu 1 octombrie 2001 (fila 153 dosar fond).

În

raport de această împrejurare aspectul relevat de Procurorul General în baza

probelor (filele 95-98 dosar fond) privind redistribuirea contestatorilor și că

înțelesul, termenului de transfer reprezintă blocarea încadrării (neîncadrării)

nu poate fi reținut ca o încălcare esențială a legii atâta timp cât contractele

contestatorilor fuseseră reînnoite.

Simplele

susțineri ale intimatei de la fila 95 dosar fond sunt insuficiente și nu

demonstrează incidența dispozițiilor art.129 C.mun. sau 130 lit.a din același

cod.

Așa

fiind, hotărârile Tribunalului Botoșani și ale Curții de Apel Suiceava sunt

legale și temeinice, recursul în anulare nefiind fondat.

PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN

NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul în anulare

declarat de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de

Justiție împotriva deciziei civile nr.1001 din 27 martie 2002 a Curții de Apel

Suceava și a sentinței civile nr.280 din 5 decembrie 2001 a Tribunalului

Botoșani.

Irevocabilă.

Pronunțată

în ședință publică, astăzi 30 mai 2003.