ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 487/2003
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 487/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
S-a luat
în examinare recursul declarat de C.B.V. împotriva Deciziei nr.217 din 17 mai
2002 a Curții de Conturi a României – Secția
jurisdicțională.
La
apelul nominal nu s-au prezentat recurenta și nici intimații Spitalul
Orășenesc Salonta și Curtea de Conturi a României.
Procedura
completă.
Magistratul
asistent a făcut referatul cauzei arătând că recurenta a
solicitat în scris, în temeiul art.242(2) Cod procedură civilă,
judecarea în lipsă (fila 4). S-a referit de asemenea că, recursul nu
a fost legal timbrat, deși recurenta a fost citată cu mențiunea
timbrării și cu precizarea valorii de 1500 lei a timbrului judiciar
care trebuia depus și cuantumului de 150.000 lei al taxei judiciare de
timbru care trebuia achitată (fila 15), recursul fiind și tardiv
declarat.
C
U R T E A
Asupra
recursului de față;
Din
examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin
decizia nr.217 din 17 mai 2002, Curtea de Conturi – Secția
jurisdicțională a respins recursul jurisdicțional formulat de C.B.V
.
împotriva sentinței nr.13 din 1 martie
2002 a Colegiului jurisdicțional Bihor.
Împotriva
acestei decizii a declarat recurs C.B.V
.
,
criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Mai
înainte însă de a examina recursul, se constată că acesta nu a
fost timbrat potrivit dispozițiilor legale.
În
conformitate cu prevederile art.3 lit.m și cele ale art.11 alin.1 din
Legea nr.146/1997 privind taxele judiciare de timbru, astfel cum au fost
actualizate prin H.G. nr.752/1999 și modificate prin O.G. nr.34/2001,
recursul declarat în cauză trebuia timbrat cu o taxă judiciară
de timbru în valoare de 150.000 lei.
Totodată,
conform dispozițiilor art.3 alin.1 din O.G. nr.32/1995, astfel cum a fost
modificată prin Legea nr.123/1997, cererile adresate instanțelor
judecătorești, care au ca obiect exercitarea unei căi de atac,
se timbrează cu un timbru judiciar în valoare de 1500 lei.
În
cauză, deși legal citată (fila 15 dosar recurs) cu
mențiunea de a timbra recursul potrivit dispozițiilor arătate,
recurenta nu și-a îndeplinit această obligație.
Conform
prevederilor art.20 alin.3 din Legea nr.146/1997 cu modificările
ulterioare și celor ale art.35 alin.5 din Ordinul nr.760/1999 al
Ministrului Justiției privind aprobarea Normelor metodologice pentru
aplicarea acestei legi, precum și cele ale art.9 alin.2 din Ordonanța
Guvernului nr.32/1995 – neîndeplinirea obligației de plată până
la termenul stabilit se sancționează cu anularea cererii.
În
consecință, recursul declarat în cauză va fi anulat ca
netimbrat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Anulează
recursul declarat de C.B.V
.
împotriva
Deciziei nr.217 din 17 mai 2002 a Curții de Conturi a României –
Secția jurisdicțională, ca netimbrat.
Pronunțată
în ședință publică, astăzi 6 februarie 2003.