CtEDO 16.02.2006 AI

AFFAIRE PORTEANU c. ROUMANIE

RESPONDENT
ROU
HOTĂRÂRE
16.02.2006
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Violation de P1-1;Dommage matériel - restitution à la requérante de l'appartement n° 3, ou à défaut réparation pécuniaire
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2006
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
AFFAIRE PORTEANU c. ROUMANIE (CtEDO, 2006)
HUDOC · oficial

A TREIA SECȚIE

CAUZA

PORTEANU c. ROMÂNIA

(Cererea nr. 4596/03)

16 februarie 2006

16/05/2006

Această hotărâre va deveni definitivă în condițiile prevăzute la art. 44 § 2 din Convenție. Poate suferi retușuri de formă.

În cauza Porteanu c. România,

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (a treia secție), întrunită într-o cameră compusă din:

Dl. B.M. Zupančič, președinte,

Dl. L. Caflisch,

Dl. C. Bîrsan,

Dl. V. Zagrebelsky,

Doamnele A. Gyulumyan,

și Dl. V. Berger, grefierul secției,

După deliberare în camera de consiliu pe 26 ianuarie 2006,

Pronunță hotărârea care urmează, adoptată la această dată:

22. Dispozițiile legale și jurisprudența internă descrise în hotărârile Brumărescu c. România ([GC], nr. 28342/95, CEDH 1999-VII, pp. 250-256, §§ 31-44) sunt de asemenea pertinente în această cauză.

Dispozițiile pertinente ale legii nr. 10/2001 așa cum au fost modificate prin legea nr. 247/2005 se citesc astfel:

art. 1

«

(...)

»

art. 10

«

1) Atunci când clădirile intrate în patrimoniul Statului într-o manieră abuzivă au fost demolate total sau parțial, restituirea în natură se ordonează pentru terenul liber și pentru construcțiile care nu au fost demolate, în timp ce măsuri reparatoare prin echivalență vor fi stabilite pentru terenurile ocupate și pentru construcțiile demolate.

(...)

6) Valoarea construcțiilor expropriate care nu pot fi restituite în natură și a terenurilor aferente va fi determinată în funcție de valoarea de piață a bunului la momentul hotărârii de acordare, stabilită conform standardelor internaționale de evaluare.

»

art. 19 § 2

«

În cazul în care bunul a fost vândut legal respectând dispozițiile legii nr. 112/1995 (...), cererea beneficiază de măsuri reparatoare prin echivalență în valoare de piață a bunului, și anume construcțiile și terenul aferent, valoare care va fi determinată conform standardelor internaționale de evaluare. În cazul în care cererile au primit despăgubiri în virtutea legii nr. 112/1995, ele au dreptul la diferența dintre despăgubirile primite, majorate în funcție de rata inflației, și valoarea bunului.

»

art. 46 § 1

«

Vânzarea și donația bunurilor imobiliare pe care Statul le-a cucerit ilegal sunt lovite de nulitate absolută, cu excepția cazului în care aceste acte au fost încheiate cu bună-credință.

»

art. 13

«

1) Cu scopul de a stabili suma finală a despăgubirilor de acordat conform prezentei legi, va fi creată o Comisie Centrală a Despăgubirilor, numita în continuare Comisia Centrală, plasată sub autoritatea Prim-ministrului (...)

art. 16

«

1) Deciziile pronunțate de autoritățile competente pentru restituirea bunului menționate sume cu titlu de despăgubiri (...) vor fi trimise secretariatului Comisiei Centrale cel mai târziu 60 de zile după intrarea în vigoare a prezentei legi.

2) Cererile de restituire depuse în virtutea legii nr. 10/2001 (...) care nu au primit răspuns la momentul intrării în vigoare a legii vor fi trimise (...) secretariatului Comisiei Centrale (...) în termen de 10 zile de la data pronunțării deciziilor autorităților competente pentru restituirea bunului.

5) Secretariatul Comisiei Centrale va întocmi lista dosarelor menționate în alineatele 1 și 2 în care cererea de restituire în natură a fost respinsă. Aceste dosare vor fi apoi transmise autorității responsabile de evaluare, care va redacta raportul de evaluare.

6) (...) Autoritatea responsabilă de evaluare va redacta raportul de evaluare conform procedurii stabilite în acest scop și îl va transmite Comisiei Centrale. Raportul va conține suma despăgubirii de acordat.

7) Pe baza raportului de evaluare, Comisia Centrală va pronunța decizia de acordare a despăgubirii sau va trimite dosarul pentru o nouă evaluare.

»

«

Reparațiile acordate pentru bunurile intrate abuziv în patrimoniul Statului vor fi reglementate printr-o lege specială.

»

«

Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât din cauze de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului internațional.

Dispozițiile anterioare nu aduc atingere dreptului pe care îl au statele de a pune în vigoare legile pe care le consideră necesare pentru a reglementa utilizarea bunurilor în conformitate cu interesul general sau pentru a asigura plata impozitelor sau a altor contribuții sau a amenzilor.

»

Prin urmare, reclamanta avea cel mult o «speranță» și nu un bun în sensul articolului 1 al Protocolului nr. 1.

Curtea observă că vânzarea unei părți a bunului reclamantei, în virtutea legii nr. 112/1995 care permitea doar vânzarea bunurilor achiziții legal, împiedică reclamanta să beneficieze de dreptul său și că nici o despăgubire nu a fost acordată reclamantei pentru această privare. Într-adevăr, deși a depus o cerere de indemnizație în virtutea legii nr. 10/2001 pentru partea vândută unor terți, reclamanta nu a primit până în prezent nici un răspuns.

Cu toate acestea, în cauza prezentă, noua lege nu a condus până în prezent la acordarea efectivă a unei indemnități. Părțile nu au furnizat informații privind perspectivele unei proceduri bazate pe noua lege. În plus, aceasta din urmă nu ține seama de prejudiciul suferit de persoanele privite în acest fel de bunurile lor, înainte de intrarea în vigoare, datorită unei absențe prelungite a despăgubirilor.

Prin urmare, a existat o violare a acestei dispoziții în cauza prezentă.

«

Dacă Curtea declară că a existat o violare a Convenției sau a Protocoalelor sale, și dacă dreptul intern al Părții Contractante nu permite ștergerea decât imperfect a consecințelor acestei violări, Curtea acordă părții prejudiciate, dacă este cazul, o satisfacție echitabilă.

»

În observațiile din 10 martie 2005, ea a cerut cel puțin 60.000 EUR pentru prejudiciul material suferit, susținând că valoarea impozabilă a apartamentului era, conform Camerei Notarilor din București, de ordinul 60.000 - 70.000 EUR.

Într-o scrisoare din 23 august 2005, reclamanta susține că expertiza prezentată de Guvern (§37 mai jos) nu este realistă, deoarece, pe de o parte, expertul nu a vizitat apartamentul și, pe de altă parte, există o subevaluare a bunului, deoarece expertiza rezultă într-o valoare sensibil inferioară aceleia care ar rezulta chiar și din utilizarea, în calcul, a decretului comunist nr. 256 datând din 1984. Or, legea nr. 247 din 22 iulie 2005 stabilește drept indemnitate de plată valoarea de piață a bunului la data acordării indemnității, valoare stabilită conform standardelor internaționale de evaluare.

Într-adevăr, noua lege română califică drept abuzive naționalizările efectuate de regimul comunist și prevede obligația de restituire în natură a unui bun ieșit din patrimoniul unei persoane în urma unei asemenea privări. În caz de imposibilitate de restituire din cauza, de pildă, vânzării bunului unui terț cu bună-credință, legea acordă o indemnitate la valoarea de piață a bunului la momentul acordării (titlul I, secțiunea I, articolele 1, 16 și 43 ale legii).

a) că Statul pârât trebuie să restituie reclamantei apartamentul nr. 3 situat la etajul unu al imobilului în cauză, în termen de trei luni de la ziua în care această hotărâre va deveni definitivă în conformitate cu art. 44 § 2 din Convenție;

b) în absența unei asemenea restituri, Statul pârât trebuie să-i verseze reclamantei, în același termen de trei luni, 60.000 EUR (șaizeci de mii de euro), pentru prejudiciu material, plus orice sumă care poate fi datorată cu titlu de impozit, de convertit în lei la cursul aplicabil la data reglementării;

c) de la expirarea acestui termen și până la versare, suma aceasta va fi majorată cu o dobândă simplă la o rată egală cu cea a facilității de creditare marginală a Băncii Centrale Europene aplicabilă în această perioadă, majorată cu trei puncte procentuale;

Întocmit în limba franceză, apoi comunicat în scris pe 16 februarie 2006 în aplicarea articolului 77 §§ 2 și 3 ale regulamentului.

Vincent Berger

Boštjan M. Zupančič

Grefier

Președinte

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CtEDO 2006-11-30
0,97
AFFAIRE ROTARU ET CRISTIAN c. ROUMANIE
TROISIÈME SECTION AFFAIRE ROTARU ET CRISTIAN c. ROUMANIE (Requête n o 29683/02) ARRÊT STRASBOURG 30 novembre 2006 DÉFINITIF 28/02/2007 Cet arrêt deviendra définitif dans les conditions définies à l'article 44 § 2 de la Convention. Il peut s
CtEDO 2006-06-29
0,97
AFFAIRE JUJESCU c. ROUMANIE
TROISIÈME SECTION AFFAIRE JUJESCU c. ROUMANIE (Requête n o 12728/03) ARRÊT STRASBOURG 29 juin 2006 DÉFINITIF 29/09/2006 Cet arrêt deviendra définitif dans les conditions définies à l’article 44 § 2 de la Convention. Il peut subir des retouc
CtEDO 2006-12-14
0,97
AFFAIRE VIDRASCU c. ROUMANIE
TROISIÈME SECTION AFFAIRE VIDRASCU c. ROUMANIE (Requête n o 23576/04) ARRÊT STRASBOURG 14 décembre 2006 DÉFINITIF 14/03/2007 Cet arrêt deviendra définitif dans les conditions définies à l'article 44 § 2 de la Convention. Il peut subir des r
CtEDO 2006-11-09
0,97
AFFAIRE UNGUREANU c. ROUMANIE
TROISIÈME SECTION AFFAIRE UNGUREANU c. ROUMANIE (Requête n o 23354/02) ARRÊT STRASBOURG 9 novembre 2006 DÉFINITIF 09/02/2007 Cet arrêt deviendra définitif dans les conditions définies à l’article 44 § 2 de la Convention. Il peut subir des r
CtEDO 2006-10-19
0,96
AFFAIRE RAICU c. ROUMANIE
TROISIÈME SECTION AFFAIRE RAICU c. ROUMANIE (Requête n o 28104/03) ARRÊT STRASBOURG 19 octobre 2006 DÉFINITIF 19/01/2007 Cet arrêt deviendra définitif dans les conditions définies à l'article 44 § 2 de la Convention. Il peut subir des retou
Sursă