ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4827/2003

Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 377 din 27 martie 2000, Tribunalul București, secția a III-a civilă a respins ca neîntemeiată acțiunea principală formulată de reclamanta S.C. H. S.A.Vaslui împotriva pârâților P.N., OSIM, ș.a. De asemenea, a fost respinsă cererea reconvențională formulată de pârâtul P.N. ca neîntemeiată. Instanța de fond a reținut că acțiunea de anulare a celor 4 brevete de invenție nu este întemeiată, întrucât la eliberarea acestora au fost îndeplinite condițiile de brevetabilitate potrivit reglementării în vigoare la acea dată și anume Legea nr. 62/1974, iar nici unul dintre cele două brevete menționate de reclamantă în acțiune nu se suprapune peste cele 4 brevete a căror anulare se solicită.

S-a constatat că, în cauză, nu au fost îndeplinite cerințele art. 42 din Legea nr. 64/1991. Referitor la cererea reconvențională, prin care pârâtul P.N. a solicitat drepturile cuvenite inventatorului, instanța a reținut că nu s-au solicitat probe pentru dovedirea acesteia, iar modificarea cererii la data în care s-a acordat cuvântul pe fond nu poate fi luată în considerație. Împotriva acestei sentințe, reclamanta a declarat apel, care, prin decizia civilă nr. 384 din 28 iunie 2001, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, a fost respins ca nefondat. Instanța de apel a reținut că, pe de o parte, motivele și argumentele cu caracter tehnic, de strictă specialitate, invocate de reclamantă, nu pot constitui motive care să ducă la anularea brevetelor de invenție, iar pe de altă parte, deja s-a stabilit prin expertiza și suplimentul de expertiză efectuate, că invențiile îndeplineau la data înregistrării condițiile de brevetabilitate.

Împotriva acestei decizii, reclamanta a declarat recurs, invocând motivul de casare prevăzut de art. 304 pct. 9 din C. proc. civ., considerând că hotărârea pronunțată este nelegală. Reclamanta a susținut, în esență, că brevetele în litigiu nu au elemente de noutate, față de cele anterioare, nici elemente de progres tehnic, atâta timp cât piesele, ansamblele și subansamblele cuprinse în brevetele în litigiu și descrise ca fiind noi și ajutând la perfecționarea instalațiilor deja existente, s-au dovedit a fi nefuncționale sau imposibil de realizat, ceea ce conduce la concluzia că acțiunea trebuia admisă și brevetele indicate trebuiau anulate. Recursul este nefondat. Soluția pronunțată de curtea de apel, întemeiată pe concluziile expertizei tehnice efectuate în cauză și a suplimentului de expertiză efectuat în apel, este corectă.

Așa cum constată raportul de expertiză tehnică, la data înregistrării cererilor de brevet, invențiile îndeplineau condițiile de brevetabilitate prevăzute de Legea nr. 62/1974, atunci în vigoare. Nici unul din brevetele invocate de reclamantă nu se suprapune peste nici unul dintre cele 4 brevete a căror anulare se cere. S-a reținut de către instanța de apel în mod judicios faptul că expertiza tehnică a verificat îndeplinirea condițiilor legale de brevetabilitate, dar a examinat și latura tehnică a litigiului, iar în anexă a întocmit tabelul comparativ cuprinzând elemente tehnice de noutate, cu referiri la soluțiile tehnice diferite, elemente constructive ale instalațiilor, structura funcțională și produsul obținut.

Prin această expertiză au fost verificate atât soluțiile tehnice care formează obiectul invențiilor, cât și îndeplinirea condițiilor de noutate, la care face referire reclamanta. Astfel, s-a reținut în mod corect că, în cadrul expertizei a fost examinată și problema tehnică pe care o rezolvă fiecare invenție, iar susținerea reclamantei că, deși s-a încercat, nu s-a putut aplica invenția, nu este de natură să ducă la anularea brevetului de invenție respectiv. Și concluzia suplimentului de expertiză este în sensul că problema pe care o ridică reclamanta prin obiecțiunile formulate la expertiza tehnică și anume dacă poate fi considerată brevetabilă o creație tehnică care nu poate fi realizată - aplicată în practică, este aceea că nerealizarea, nefuncționarea unor subansamble, care poate fi cauzată din diverse motive, cum ar fi de proiectare, de alegerea materialelor etc., nu constituie motiv de anulare a unui brevet.

Un brevet nu este un proiect de execuție. Un brevet prezintă soluția tehnică. Instanța de apel a apreciat corect probele administrate și a pronunțat o soluție legală. Față de cele de mai sus, recursul declarat de reclamantă apare ca nefondat și va fi respins ca atare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta S.C. H. S.A. Vaslui împotriva deciziei civile nr. 384 din 28 iunie 2001 a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 18 noiembrie 2003.