ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4827/2003
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4827/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
Asupra recursului de față:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin
sentința civilă nr. 377 din 27 martie 2000, Tribunalul București, secția a
III-a civilă a respins ca neîntemeiată acțiunea principală formulată de
reclamanta S.C. H. S.A.Vaslui împotriva pârâților P.N., OSIM, ș.a.
De asemenea, a fost respinsă cererea
reconvențională formulată de pârâtul P.N. ca neîntemeiată.
Instanța de fond a reținut că acțiunea de
anulare a celor 4 brevete de invenție nu este întemeiată, întrucât la
eliberarea acestora au fost îndeplinite condițiile de brevetabilitate potrivit
reglementării în vigoare la acea dată și anume Legea nr. 62/1974, iar nici
unul dintre cele două brevete menționate de reclamantă în acțiune nu se
suprapune peste cele 4 brevete a căror anulare se solicită.
S-a constatat că, în cauză, nu au fost
îndeplinite cerințele art. 42 din Legea nr. 64/1991.
Referitor la cererea reconvențională, prin care
pârâtul P.N. a solicitat drepturile cuvenite inventatorului, instanța a reținut
că nu s-au solicitat probe pentru dovedirea acesteia, iar modificarea cererii
la data în care s-a acordat cuvântul pe fond nu poate fi luată în considerație.
Împotriva acestei sentințe, reclamanta a
declarat apel, care, prin decizia civilă nr. 384 din 28 iunie 2001, pronunțată
de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, a fost respins ca nefondat.
Instanța de apel a reținut că, pe de o parte,
motivele și argumentele cu caracter tehnic, de strictă specialitate, invocate
de reclamantă, nu pot constitui motive care să ducă la anularea brevetelor de
invenție, iar pe de altă parte, deja s-a stabilit prin expertiza și suplimentul
de expertiză efectuate, că invențiile îndeplineau la data înregistrării
condițiile de brevetabilitate.
Împotriva acestei decizii, reclamanta a declarat
recurs, invocând motivul de casare prevăzut de art. 304 pct. 9 din C. proc.
civ., considerând că hotărârea pronunțată este nelegală.
Reclamanta a susținut, în esență, că brevetele
în litigiu nu au elemente de noutate, față de cele anterioare, nici elemente de
progres tehnic, atâta timp cât piesele, ansamblele și subansamblele cuprinse în
brevetele în litigiu și descrise ca fiind noi și ajutând la perfecționarea
instalațiilor deja existente, s-au dovedit a fi nefuncționale sau imposibil de
realizat, ceea ce conduce la concluzia că acțiunea trebuia admisă și brevetele
indicate trebuiau anulate.
Recursul este nefondat.
Soluția pronunțată de curtea de apel, întemeiată
pe concluziile expertizei tehnice efectuate în cauză și a suplimentului de
expertiză efectuat în apel, este corectă.
Așa cum constată raportul de expertiză tehnică,
la data înregistrării cererilor de brevet, invențiile îndeplineau condițiile de
brevetabilitate prevăzute de Legea nr. 62/1974, atunci în vigoare.
Nici unul din brevetele invocate de reclamantă
nu se suprapune peste nici unul dintre cele 4 brevete a căror anulare se cere.
S-a reținut de către instanța de
apel în mod judicios faptul că expertiza tehnică a verificat îndeplinirea
condițiilor legale de brevetabilitate, dar a examinat și latura tehnică a
litigiului, iar în anexă a întocmit tabelul
comparativ cuprinzând elemente tehnice de noutate, cu
referiri la soluțiile tehnice diferite, elemente constructive ale
instalațiilor, structura funcțională și produsul obținut.
Prin această expertiză au fost verificate atât
soluțiile tehnice care formează obiectul invențiilor, cât și îndeplinirea
condițiilor de noutate, la care face referire reclamanta.
Astfel, s-a reținut în mod corect că, în cadrul
expertizei a fost examinată și problema tehnică pe care o rezolvă fiecare invenție,
iar susținerea reclamantei că, deși s-a încercat, nu s-a putut aplica invenția,
nu este de natură să ducă la anularea brevetului de invenție respectiv.
Și concluzia suplimentului de expertiză este în
sensul că problema pe care o ridică reclamanta prin obiecțiunile formulate la
expertiza tehnică și anume dacă poate fi considerată brevetabilă o creație
tehnică care nu poate fi realizată - aplicată în practică, este aceea că
nerealizarea, nefuncționarea unor subansamble, care poate fi cauzată din diverse
motive, cum ar fi de proiectare, de alegerea materialelor etc., nu constituie
motiv de anulare a unui brevet. Un brevet nu este un proiect de execuție. Un
brevet prezintă soluția tehnică.
Instanța de apel a apreciat corect probele
administrate și a pronunțat o soluție legală.
Față de cele de mai sus, recursul declarat de
reclamantă apare ca nefondat și va fi respins ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de
reclamanta S.C. H. S.A. Vaslui împotriva deciziei civile nr. 384 din 28 iunie
2001 a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 18 noiembrie 2003.