ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 29.05.2003

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2075/2003

HOTĂRÂRE
29.05.2003
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2075/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Reclamanta SC C.G. SA a chemat în

judecată pârâții Ministerul Finanțelor Publice și Direcția Generală a

Finanțelor Publice și Controlului Financiar de Stat a județului Vâlcea,

solicitând instanței ca în contradictoriu cu pârâții și pe calea contenciosului

administrativ, să dispună anularea deciziei nr. 1228 din 9 august 2001 a

primului pârât, precum și anularea în parte a procesului-verbal nr. 11037 din

29 iunie 2001 a Direcției Controlului Financiar Fiscal Vâlcea, cu privire la

obligarea sa la plata sumei de 599.913.669 lei, T.V.A.

În motivarea acțiunii, reclamanta a

arătat că stabilirea prin procesul-verbal de control, a obligației de plată a

sumei sus-menționate (599.913.669 lei) reprezentând T.V.A., aferentă

comercializării unor produse la export pe lunile aprilie și mai 2001, la un

preț inferior prețului de achiziție și decizia prin care i s-a respins

contestația, sunt nelegale pentru că încalcă prevederile O.U.G. nr. 17/2000.

Curtea de Apel Pitești, secția

comercială și de contencios administrativ, prin sentința nr. 157/F/C din 10

octombrie 2001, a dispus admiterea acțiunii formulate de reclamantă, în sensul

anulării deciziei nr. 1228 din 9 august 2001, emisă de Ministerul Finanțelor

Publice și în parte, procesul-verbal din 29 iunie 2001, cu privire la suma de

599.913.669 lei.

Pentru a pronunța această soluție,

instanța a reținut că recalcularea taxei, potrivit pct. 10.10 din Normele de

aplicare a O.U.G. nr. 17/2000, nu se aplică și atunci când bunurile sunt

exportate, deoarece cota de impozitare la export este cota zero, iar o

recalculare a taxei la altă cotă este nelegală.

A mai reținut că pct. 10.10 din

norme nu poate fi interpretat într-un sens în care să facă inaplicabil art. 17

lit. B) din O.U.G. nr. 17/200, cât timp un text al ordonanței nu îngăduie

această înlăturare, deoarece hotărârea guvernamentală nu poate face aplicabilă

ordonanța.

Împotriva acestei sentințe a

declarat recurs Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului Vâlcea, în

nume propriu și în numele Ministerului Finanțelor Publice, criticând-o pentru

nelegalitate și netemeinicie.

Recursul este fondat, urmând a fi

admis pentru considerentele ce vor fi expuse în cele ce urmează:

Prin procesul-verbal de control

financiar din 29 iunie 2001, reprezentanții Direcției Controlului Fiscal

Vâlcea, efectuând un control la sediul SC C.G. SA, au constatat că în lunile

aprilie și mai 2001, societatea nu avea drept de deducere a T.V.A., în sumă de

599.913.669 lei, din care 243.810.309 lei, T.V.A. aferentă lunii aprilie 2001

și 356.103.360 lei, T.V.A. aferentă lunii mai 2001, întrucât prețul de export

al sodei calcinate a fost inferior prețului de achiziție. Organele de control

au recalculat T.V.A. dedusă inițial de societate, în limita taxei aferente

prețului de livrare, în baza dispozițiilor pct. 10.10 din Normele de aplicare a

O.U.G. nr. 17/2000, aprobate prin H.G. nr. 401/2000, rezultând o diferență de

T.V.A. neadmisă la deducere, în sumă de 599.913.669 lei.

Potrivit pct. 10.10 din Normele de

aplicare a O.U.G. nr. 17/2000, privind T.V.A., aprobate prin H.G. nr. 401/2000

„pentru bunurile comercializate la un preț, exclusiv T.V.A., inferior prețului

de achiziție sau costului de producție și pentru care s-a exercitat dreptul de

deducere, se va proceda la recalcularea T.V.A. deduse inițial, în limita taxei

aferente prețului de vânzare. Suma rezultată din recalcularea T.V.A. se va

înscrie în roșu în decontul de T.V.A. aferent lunii în care a avut loc vânzarea

bunurilor respective, pe rândul Regularizări de T.V.A.”.

În acest sens sunt și dispozițiile

pct. 10.11 din sus-menționatul act normativ, cu privire însă la bunurile din

import comercializate la un preț inferior valorii utilizate în vamă.

Din analiza dispozițiilor pct. 10.10

și 10.11 din Normele de aplicare a O.U.G. nr. 17/2000, privind T.V.A., aprobate

prin H.G. nr.,401/2000, rezultă, în mod indubitabil, că în cazul în care se

comercializează bunuri la un preț de vânzare inferior celui de achiziție de pe

piața internă, a costului de producție sau valorii în vamă, agenții economici

au obligația de a regulariza T.V.A. aferentă diferenței dintre prețul de

achiziție de pe piața internă, costul de producție sau după caz valoarea în

vamă și prețul de vânzare.

În cauză societatea a livrat sodă

calcinată la export, prin intermediul unui comisionar, la un preț de vânzare inferior

celui de achiziție, exclusiv T.V.A. Așa fiind, ea a acționat nu ca o unitate

producătoare, ci ca un adevărat comerciant, încasând efectiv T.V.A. pentru

marfa respectivă, situație în care sunt aplicabile dispozițiile pct. 10.10 din

Normele de aplicare a O.U.G. nr. 17/2000.

Față de cele sus-menționate rezultă

că suma de 599.913.669 lei, T.V.A a fost legal calculată prin actul de control

a cărui anulare se solicită, astfel că decizia Ministerului Finanțelor Publice

fiind legală și temeinică, urmează a fi menținută, iar recursul declarat a fi

admis, a se casa sentința atacată și în fond, a se repinge acțiunea.

Admite recursul declarat de Direcția

Generală a Finanțelor Publice a județului Vâlcea, în nume propriu și al

Ministerului Finanțelor Publice, împotriva sentinței civile nr. 157/F/C din 10

octombrie 2001 a Curții de Apel Pitești, secția comercială și de contencios

administrativ.

Casează sentința atacată și în fond,

respinge acțiunea.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 29 mai 2003.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2003-05-29
1,00
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2075/2003
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Reclamanta SC C.G. SA a chemat în judecată pârâții Ministerul Finanțelor Publice și Direcția Generală a Finanțelor Publice și Controlului Financiar de Sta
ÎCCJ 2003-02-07
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 503/2003
la bugetul de stat, astfel că organul de control nu mai avea competența materială să verifice acest fond și să încaseze sumele. Referitor la T.V.A., apreciază că își găsesc aplicarea, dispozițiile art. 5 lit. b) din O.U.G. nr. 17/2000, fiin
ÎCCJ 2003-01-15
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 59/2003
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la Curtea de Apel Pitești, secția comercială și de contencios administrativ, sub nr. 226 din 3 decembrie 2001, reclamanta SC B.
ÎCCJ 2003-02-07
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 506/2003
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la 17 aprilie 2001 la Curtea de Apel Pitești, secția de contencios administrativ, sub nr. 2449, prin declinare de competență de
ÎCCJ 2003-02-13
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 592/2003
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: SC T.I. SRL Rm. Vâlcea, la 13 octombrie 2000, a chemat în judecată Ministerul Finanțelor Publice, Direcția Controlului Fiscal Vâlcea și Direcția Generală
Sursă